Călători străini prin Dobrogea (XCIII) - Vicenzo di Alessandri (Italia/Veneţia) (Galerie foto)

Vicenzo di Alessandri (sec. XVI) a fost trimis în secret de Republica Veneţia la şahul Tahmasp al Persiei şiite, pentru a-l atrage în războiul împotriva Imperiului Otoman sunnit (1570-1573).
 
La întoarcere, el a plecat din Constantinopol/Istanbul spre Moldova şi Polonia. Cu această ocazie, di Alessandri a călătorit pe Marea Neagră cu un vas ce transporta vin. Apoi, veneţianul a navigat pe braţul Sf. Gheorghe al Deltei Dunării pentru a debarca în sudul Moldovei. Dobrogea făcea parte din eyalet (provincie) cu reşedinţa în oraşul dunărean Silistra (la România în 1913-1940, apoi din nou la Bulgaria).
 
Acest segment al călătoriei sale l-a relatat în scrisoarea trimisă conducerii veneţiene la 25 iulie 1572 din oraşul polonez Cracovia. Textul în limba italiană a fost publicat de Guglielmo Berchet în 1865 la Torino, reprodus apoi de Eugen Denize într-un articol din 1988. Ediţia Berchet a fost folosită de Institutul „N. Iorga“ pentru traducerea românească din seria „Călători străini despre Ţările Române“.
 
Alţi călători italieni care au străbătut Dobrogea în secolele XV-XVIII: prizonierul italian G. Angiolello (1476/V), preotul Mancinelli (1584?1585/XIII), negustorul P. Giorgi (ante-1595/XVIII), agentul comercial T. Alberti (1612-1613/XXIV), iezuitul ragusan (sârbo-italian) G. Boscovici (1762/LXIV) şi abatele L. Spallanzani (1786/LXXXVI).
 
Alţi călători străini care au străbătut Dobrogea pe cale fluvio-maritimă în secolele XIV-XVIII: anonimul grec de la sfârşitul secolului XIV (Călători II), germanul J. Schiltberger (1425?1427/Călători III), cavalerul burgund W. de Wavrin (1445/Călători IV), negustorul englez J. Newberie (1582/Călători XII), călugărul iezuit G. Mancinelli (1584?1585/Călători XIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/Călători XIV), baronul francez F. de Pavie (1585/Călători XV), olandezul J. Van der Doris (1597/Călători XX), călugărul rus A. Suhanov (1651/Călători XXX), clericul creştin Paul din Alep (1653/XXXVII), stareţul Leontie (1701/XLV), călugării ruşi Macarie şi Silvestru (1704/XLVII), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), călugării ruşi Silvestru şi Nicodim (1722/LVI), agentul comercial austriac de origine germană N. Kleemann (1768/LXIX), consulul britanic W. Eton (1777/LXXIII), căpitanul austriac G. Lauterer (1782/LXXV), polonezul J. Mikoscha (1782/LXXVII), căpitanul austriac K. Titelsberg (1783/LXXVIII), căpitanul austriac de origine croată F. Mihanovici (1783/LXXIX), locotenentul A. de Lafitte-Clave (LXXX/1784), ofiţerul francez T. du Verne du Presle (1784/LXXXI), negustorul german Jenne-Lebprecht (1786/LXXXIV) şi diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV).

Surse foto:

2.bp.blogspot.com
upload.wikimedia.org
www.hartidebirou.ro
hartatulcea.ro

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Ştefan Andreescu, „Călători străini despre Ţările Române“, Supliment I, Bucureşti, 2011.
www.magazinistoric.ro
www.anticariat.net
covers.openlibrary.org