Călători străini prin Dobrogea (XL) - „Sieur” de la Croix (Franţa) (galerie foto)
Călători străini prin Dobrogea (XL) - „Sieur” de la Croix (Franţa) (galerie foto)
17 Oct, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
2346
Marime text
„Sieur” de la Croix (? - 1704) a fost o lungă perioadă secretar al marchizului de Nointel, ambasador al regelui francez Ludovic XIV la sultanul Mehmed IV. În 1672 de Nointel avea misiunea extrem de dificilă de a obţine din nou de la Poarta Otomană acordarea de privilegii comerciale (capitulaţii). În acest context, de la Croix a fost trimis de ambasador să însoţească armata sultanului, plecat în expediţie împotriva Poloniei, pentru a continua discuţiile sinuoase cu marele vizir.
Prima şi principala lucrare a diplomatului francez a fost Memoires..., publicată în 1684. În România, Nicolae Iorga a editat în Acte şi fragmente... extrase din Memorii şi din manuscrisul Jurnalului, care se află la Biblioteca Naţională din Paris. Traducerile Institutului „N. Iorga” s-au făcut pe baza acestor ediţii.
Mehmed IV a plecat din Adrianopol / Edirne (azi în Turcia europeană), a străbătut Dobrogea de la sud spre nord şi a ajuns la 20 iunie la Babadag. În „această capitală a Bulgariei” i-a lăsat pe sultana Hasseki şi fiul său, sub protecţia lui Ibrahim-paşa.
Prin Babadag au mai trecut şi alţi călători străini în secolele XIV-XVII: marocanul Ibn Battuta (1330/I), sultanul otoman Soliman I Magnificul (1538/VI), nobilul sol polonez E. Otwinowski (1557/VII), nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), episcopul catolic F. Stanislavov (ante 1659/XXXVI) şi cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.H; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B).
De la Babadag a continuat drumul spre miazănoapte şi a ajuns la Isaccea, unde a aşteptat trei zile unităţile care veneau succesiv din urmă. Aici Dunărea avea o adâncime mică şi fusese construit deja un pod de 40 de „vase mari”. Construcţia avea o lungime de „1.200 de paşi” şi o lăţime de „24 de paşi”. Problema fixării podului împotriva puternicului curent fluvial îi depăşea pe constructorii turci şi „s-a găsit un renegat neamţ care a făcut pe inginerul”. Acesta a fost răsplătit de sultan cu dreptul de percepere a taxei pentru corăbiile comerciale fluviale, care era de 10 scuzi (monedă vest-europeană de aur sau argint) de navă. Podul era păzit de 12 galere (vas propulsat de vâslaşi sclavi sau condamnaţi) şi 3.000 de soldaţi, în timp ce alte galere transportau galere şi muniţii de la un mal la celălalt. Mehmed IV a traversat Dunărea pe 27 iunie, părăsind astfel teritoriul Dobrogei.
În acelaşi loc fusese construit un pod şi în 1621, în timpul expediţiei antipolone a sultanului Osman II.
Prin Isaccea au mai trecut înainte de secretarul de la Croix şi alţi călători străini: sultanul Soliman Magnificul (1538/Călători VI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), diplomatul englez H. Austell (1585/XIV), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), olandezul J. van der Doris (1597/XX), călugărul rus A. Suhanov (1651 /XXXI), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII) şi cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B).
Alt călător francez care a trecut prin Dobrogea anterior lui de la Croix a fost baronul F. de Pavie (1585/Călători XV).
Surse foto:
Wikimedia.org
Wordpress.com
Babadaglive.ro
Documentare:
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Ţările Române, vol. VII, ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1980.
Magazinistoric.ro
Gallica.bnf.fr
Florinrosoga.ro
Cuvintecelebre.ro
Prima şi principala lucrare a diplomatului francez a fost Memoires..., publicată în 1684. În România, Nicolae Iorga a editat în Acte şi fragmente... extrase din Memorii şi din manuscrisul Jurnalului, care se află la Biblioteca Naţională din Paris. Traducerile Institutului „N. Iorga” s-au făcut pe baza acestor ediţii.
Mehmed IV a plecat din Adrianopol / Edirne (azi în Turcia europeană), a străbătut Dobrogea de la sud spre nord şi a ajuns la 20 iunie la Babadag. În „această capitală a Bulgariei” i-a lăsat pe sultana Hasseki şi fiul său, sub protecţia lui Ibrahim-paşa.
Prin Babadag au mai trecut şi alţi călători străini în secolele XIV-XVII: marocanul Ibn Battuta (1330/I), sultanul otoman Soliman I Magnificul (1538/VI), nobilul sol polonez E. Otwinowski (1557/VII), nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), episcopul catolic F. Stanislavov (ante 1659/XXXVI) şi cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.H; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B).
De la Babadag a continuat drumul spre miazănoapte şi a ajuns la Isaccea, unde a aşteptat trei zile unităţile care veneau succesiv din urmă. Aici Dunărea avea o adâncime mică şi fusese construit deja un pod de 40 de „vase mari”. Construcţia avea o lungime de „1.200 de paşi” şi o lăţime de „24 de paşi”. Problema fixării podului împotriva puternicului curent fluvial îi depăşea pe constructorii turci şi „s-a găsit un renegat neamţ care a făcut pe inginerul”. Acesta a fost răsplătit de sultan cu dreptul de percepere a taxei pentru corăbiile comerciale fluviale, care era de 10 scuzi (monedă vest-europeană de aur sau argint) de navă. Podul era păzit de 12 galere (vas propulsat de vâslaşi sclavi sau condamnaţi) şi 3.000 de soldaţi, în timp ce alte galere transportau galere şi muniţii de la un mal la celălalt. Mehmed IV a traversat Dunărea pe 27 iunie, părăsind astfel teritoriul Dobrogei.
În acelaşi loc fusese construit un pod şi în 1621, în timpul expediţiei antipolone a sultanului Osman II.
Prin Isaccea au mai trecut înainte de secretarul de la Croix şi alţi călători străini: sultanul Soliman Magnificul (1538/Călători VI), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), diplomatul englez H. Austell (1585/XIV), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), olandezul J. van der Doris (1597/XX), călugărul rus A. Suhanov (1651 /XXXI), clericul creştin sirian Paul din Alep (1658/XXXVII) şi cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B).
Alt călător francez care a trecut prin Dobrogea anterior lui de la Croix a fost baronul F. de Pavie (1585/Călători XV).
Surse foto:
Wikimedia.org
Wordpress.com
Babadaglive.ro
Documentare:
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Ţările Române, vol. VII, ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1980.
Magazinistoric.ro
Gallica.bnf.fr
Florinrosoga.ro
Cuvintecelebre.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii