Călători străini prin Dobrogea (XLIX) - Michaly Bay și Gaspar Papay (Ungaria)

Michaly Bay și Gaspar Papay au fost diplomați în serviciul prințului Francisc Rakoczy II, care a condus „Revolta curuților” (1703-1711) împotriva Habsburgilor austrieci care ocupaseră Ungaria și Transilvania, după victoria împotriva otomanilor în războiul din 1683-1699.
 
În 1705, ei au fost trimiși de prinț să obțină sprijinul lui Gazi Ghirai III, hanul tătarilor din Crimeea și vasal al sultanului otoman Ahmed III. Simultan, Janos Papay (1710/Călători XLVIII) a fost trimis la Constantinopol / Istanbul să negocieze alianța cu sultanul.
Jurnalul călătoriei lor a fost descoperit în arhiva lui Rakoczy și publicat în 1873 de K. Thaly în revista istorică „Szazadok”, cu titlul Diarium Michaelis Bay et Gaspar Papay, occasione Expeditionis ad Potentissimum Tartarorum Chanum Conscriptum. Institutul „N. Iorga” a folosit această ediție pentru traducerea românească din seria Călători străini despre Țările Române.
 
Plecați din Maramureș, cei doi au trecut prin Moldova și, pentru a putea avea acces în Bugeacul tătăresc (sudul Basarabiei, azi în Ucraina), au fost nevoiți să facă un ocol pentru a obține documente de călătorie de la Iusuf pașa, serdarul (comandant de cavalerie) din Babadag. La 26 decembrie au sosit la Dunăre, în orașul moldovenesc Galați.
 
La      28 decembrie, au traversat fluviul cu bărci în „orașul turcesc Măcin, din Dobrogea”. Măcinul fusese tranzitat în secolul XVII de alți călători străini: clericul armean S. Lehați (1608/Călători XXII), probabil soldatul german J. Wilden (1611/XXIII), agentul comercial italian T. Alberti (1612 și 1613/XXIV), călugărul rus V. Gagara (1637/XXVII), nobilul sol polonez W. Miaskowski (1640/XXVIII), probabil soldatul german N. Schmidt (1651/XXXIII), englezul R. Bargrave (1652/XXXIV), clericul creștin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), J. Tavernier (1677/XLII) și nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV).
 
A doua zi au poposit în „satul turcesc” Ortakű / Orta-chioi, azi, comuna Horia, în județul Tulcea, la jumătatea distanței dintre Măcin și Babadag.
 
În ziua de 30 decembrie, solii maghiari au ajuns în „orașul” Babadag. Aici, pașa i-a primit „cu toată cinstea”, ordonând primarului să se ocupe de cazarea lor în „locuințe bune” și de aprovizionare. Audiența cerută pentru ziua de 31 a fost amânată, pașa fiind la vânătoare și „turcii nefiind prea bine dispuși în Ramazan”. În prima zi a anului 1706, Bay și Papay s-au deplasat „la Poarta pașii” cu caii trimiși de acesta, înșeuați cu „harnașamentul de argint și aur”. Demnitarul local otoman i-a așteptat „după obiceiul lor”, înconjurat de „mulți turci de rang înalt”, iar maghiarii, care au fost primiți „cu onoruri mai presus de meritele noastre”, s-au așezat în fața lui, „pe scaune îmbrăcate în postav roșu după obiceiul lor”. În zilele următoare solii au așteptat redactarea pașaportului.
 
Babadagul fusese vizitat în secolul XIV-XVII de alți călători străini: marocanul Ibn Battuta (1330/Călători I), sultanul otoman Soliman I Magnificul (1538/VI), nobilul sol polonez E. Otwinowski (1557/VII), nobilul sol polonez A. Tarnowski (1569/VIII), diacul rus T. Korobeinikov (1593/XVII), cărturarul olandez J. van der Doris (1597/XX), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), episcopul catolic F. Stanislavov (ante-1659/XXXVI), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.H; 1657/XXXVIII.6.C; 1659/XXXVIII.7.B), diplomatul francez de la Croix (1672/XL), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), iezuitul francez P. Avril (1689/XLIII) și nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV).
 

La 5 ianuarie 1706, maghiarii au plecat din Babadag spre nord și au poposit în Tulcea. Această localitate era „o cetățuie clădită pe o stîncă la malul Dunării”, care avea misiunea de a controla navele ce plecau spre Marea Neagră sau veneau de pe Marea Neagră. La 6 ianuarie au traversat cu o barcă fluviul, mai întâi într-o „insulă lată de două mile” și apoi prin „locuri cu stuf și cu mlaștini”, ajungând pe malul celălalt în orașul Ismail din Bugeac (azi, în Ucraina). Prin Tulcea mai trecuseră și alți călători străini în secolele XVI-XVIII: nobilul sol polonez A. Taranowski (1569/Călători VIII), negustorul englez J. Newberie (1582/XII), negustorul italian P. Giorgi (ante-1595/XVIII), sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul otoman Evlia Celebi (1667/XXXVIII.4; 1657/XXXVIII.6.D; 1657/XXXVIII.6.E; 1659/XXXVIII.7.A; 1659/XXXVIII.7.B), starețul rus Leontie (1701/XLV) și călugării ruși Macarie și Silvestru (1704/XLVII).

Surse foto:

upload.wikimedia.org
3.bp.blogspot.com
www.cristiannegrea.ro
www.turistinfo.ro
www.historia.ro
upload.wikimedia.org
brailachirei.files.wordpress.com

babadaglive.ro
www.romaniapozitiva.ro

Documentare:

Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. VIII, București, 1983.
www.magazinistoric.ro
images5.okr.ro
hu.wikipedia.org
www.antikvarium.hu