Călători străini prin Drobrogea (LV) - Filip Orlik (Polonia) (galerie foto)
Călători străini prin Drobrogea (LV) - Filip Orlik (Polonia) (galerie foto)
23 Nov, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
2895
Marime text
Nobilul polonez Filip Orlik (1672-1742) s-a născut în oraşul Cracovia şi a studiat la Kiev, în academia întemeiată de mitropolitul Petru Movilă. A luptat de partea hatmanului cazac Mazepa şi a regelui suedez Carol XII în războiul dus în 1700-1721 împotriva țarului rus Petru cel Mare.
În 1720 a părăsit Suedia cu intenția de a prelua conducerea cazacilor rămaşi în Basarabia. Dar după ce a străbătut Germania, Polonia şi Moldova şi Dobrogea otomană, a ajuns la Salonic (azi, în Grecia) şi de aici la Constantinopol / Istanbul în 1724.
Jurnalul original în limba polonă care relatează călătoriile sale din 1720-1732 s-a păstrat în biblioteca Ministerului Afacerilor Străine din Paris, iar o copie rezumat la biblioteca Czartoryski din Cracovia. Fragmentul referitor la Moldova şi Dobrogea a fost tradus în 1930 de marele slavist Petre P. Panaitescu în cunoscuta sa lucrare Călători poloni în Țările Române. Traducerea sa a fost folosită de Institutul „N. Iorga” în seria Călători străini despre Țările Române.
Călătorul polonez a străbătut Dobrogea de la nord la sud, dar face doar două scurte referiri la teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, care făcea parte din eyalet (provincie) cu reşedința în oraşul dunărean Silistra (azi, în Bulgaria).
Orlik a ajuns în portul moldovenesc Galați la 10 iunie 1722 şi a traversat Dunărea la 12 iunie, poposind la Măcin, „primul oraş turcesc”. Măcinul fusese tranzitat în secolele XVII-XVIII şi de alți călători străini: clericul armean S. Lehați (1608/Călători XXII), probabil soldatul german J. Wilden (1611/XXIII), agentul comercial italian T. Alberti (1612 şi 1613/XXIV), călugărul rus V. Gagara (1637/XXVII), nobilul sol polonez W. Miaskowski (1640/XXVIII), probabil soldatul german N. Schmidt (1651/XXXIII), englezul R. Bargrave (1652/XXXIV), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), J. Tavernier (1677/XLII) şi nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), diplomații maghiari curuți M. Bay şi G. Papay (1705-1706/XLIX), diplomatul maghiar curut J. Papai (1710/XLVIII) şi iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV).
La 14 iunie a ajuns la Hârşova, unde creştinii l-au rugat să intervină în capitala otomană pentru a li se permite construirea unei biserici. Prin Hârşova trecuseră şi alți călători străini în secolele: sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul turc Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F) şi polonez F. Wysocki (1667/XXXIX).
Alți călători care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XVIII: E. Otwinowski (1557/Călători VII), A. Taranowski (1569/VIII), M. Stryjkowski (1575/X), J. Krasisnki (1636/XXV), Romaskiewicz (1639/XXVI), W. Miaskowski (1640/XXVIII), F. Wysocki (1667/XXXIX), I. Gnisnki (1677/XLI), R. Leszczynski (1700/XLIV) şi iezuitul F. Gosciecki (1712/LIV).
upload.wikimedia.org
www.harsova.ro
www.wikiwand.com
www.magazinistoric.ro
images2.okr.ro
en.wikipedia.org
www.diplomatie.gouv.fr
l7.alamy.com
upload.wikimedia.org
www.anticariat-unu.ro
În 1720 a părăsit Suedia cu intenția de a prelua conducerea cazacilor rămaşi în Basarabia. Dar după ce a străbătut Germania, Polonia şi Moldova şi Dobrogea otomană, a ajuns la Salonic (azi, în Grecia) şi de aici la Constantinopol / Istanbul în 1724.
Jurnalul original în limba polonă care relatează călătoriile sale din 1720-1732 s-a păstrat în biblioteca Ministerului Afacerilor Străine din Paris, iar o copie rezumat la biblioteca Czartoryski din Cracovia. Fragmentul referitor la Moldova şi Dobrogea a fost tradus în 1930 de marele slavist Petre P. Panaitescu în cunoscuta sa lucrare Călători poloni în Țările Române. Traducerea sa a fost folosită de Institutul „N. Iorga” în seria Călători străini despre Țările Române.
Călătorul polonez a străbătut Dobrogea de la nord la sud, dar face doar două scurte referiri la teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, care făcea parte din eyalet (provincie) cu reşedința în oraşul dunărean Silistra (azi, în Bulgaria).
Orlik a ajuns în portul moldovenesc Galați la 10 iunie 1722 şi a traversat Dunărea la 12 iunie, poposind la Măcin, „primul oraş turcesc”. Măcinul fusese tranzitat în secolele XVII-XVIII şi de alți călători străini: clericul armean S. Lehați (1608/Călători XXII), probabil soldatul german J. Wilden (1611/XXIII), agentul comercial italian T. Alberti (1612 şi 1613/XXIV), călugărul rus V. Gagara (1637/XXVII), nobilul sol polonez W. Miaskowski (1640/XXVIII), probabil soldatul german N. Schmidt (1651/XXXIII), englezul R. Bargrave (1652/XXXIV), clericul creştin sirian Paul din Alep (1653/XXXVII), nobilul sol polonez F. Wysocki (1667/XXXIX), J. Tavernier (1677/XLII) şi nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), diplomații maghiari curuți M. Bay şi G. Papay (1705-1706/XLIX), diplomatul maghiar curut J. Papai (1710/XLVIII) şi iezuitul polonez F. Gosciecki (1712/LIV).
La 14 iunie a ajuns la Hârşova, unde creştinii l-au rugat să intervină în capitala otomană pentru a li se permite construirea unei biserici. Prin Hârşova trecuseră şi alți călători străini în secolele: sclavul spaniol D. Galan (1595/XIX), cărturarul turc Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F) şi polonez F. Wysocki (1667/XXXIX).
Alți călători care au străbătut Dobrogea în secolele XVI-XVIII: E. Otwinowski (1557/Călători VII), A. Taranowski (1569/VIII), M. Stryjkowski (1575/X), J. Krasisnki (1636/XXV), Romaskiewicz (1639/XXVI), W. Miaskowski (1640/XXVIII), F. Wysocki (1667/XXXIX), I. Gnisnki (1677/XLI), R. Leszczynski (1700/XLIV) şi iezuitul F. Gosciecki (1712/LIV).
Surse foto
3.bp.blogspot.comupload.wikimedia.org
www.harsova.ro
www.wikiwand.com
Documentare
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Maria Holban, Călători străini despre Țările Române, vol. IX, Bucureşti, 1987.www.magazinistoric.ro
images2.okr.ro
en.wikipedia.org
www.diplomatie.gouv.fr
l7.alamy.com
upload.wikimedia.org
www.anticariat-unu.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii