Cimitirul de onoare al eroilor români din Sofia. Calvarul prizonierilor români în Bulgaria (1916-1918) (GALERIE FOTO)

Desfășurarea nefavorabilă a campaniei Armatei Române în toamna anului 1916 pe frontul din sudul și sud-estul României, în special în luptele pentru apărarea Dobrogei (august-noiembrie 1916) și în timpul bătăliei Bucureștiului (noiembrie 1916), a dus la înregistrarea unui număr ridicat de morți pe câmpurile de luptă. Concomitent zeci de mii de militari români au fost capturați, fiind internați în lagăre. Cel mai dureros episod îl reprezintă catastrofa de la Turtucaia, unde un număr record de28.500 de militariau fost capturați și internați în lagăre din toată Europa.
 
Istoricii români estimează că numărul prizonierilorromâni în Bulgaria a fost de 21.187, din care 998 ofițeri și 20.189 grade inferioare (subofițeri, gradați și soldați). Aceștia au fost internați în peste 160 de tabere șilagăre pe teritoriul Bulgariei și Traciei, mare parte dintre ei găsindu-și moartea din cauza tratamentelor inumane la care au fost supuși. Cele mai cunoscute astfel de locuri au fost: Razgrad, Sofia, Radomir, Tulov (Gorni Pancerevo), Kirdjali, Hascov și Pirin-Planina.

Referitor la calvarul prizonierilor români din Bulgaria, presa românească relata: „Dezbrăcați de însăși aceia care trebuiau să le dea o haină în timpul gerurilor grozave, hrăniți numai cu o pâine mizerabilă- una la 16 inși - au fost puși la cele mai grele și umilitoare munci posibile. Însăși ofițerii au avut de îndurat aceiași soartă, fiind puși la spart pietre și, în caz de refuz, au fost maltratați sau uciși.” Pentru ca imaginea să fie completă ar mai fi de adăugat lipsa asistenței medicale și izolarea de lume.
 
La 23 martie 1918, între România, pe de o parte, și Puterile Centrale, pe de altă parte, s-a încheiat o Convenție privind obligația reciprocă de repatriere a prizonierilor. În temeiul acestei convenții, întărită apoi prin Tratatul de Pace de la Buftea-București (24 aprilie/7 mai 1918) a început, în primăvara anului 1918, repatrierea prizonierilor români din statele Puterilor Centrale, inclusiv din Bulgaria.
Totalul prizonierilor de război români repatriați a fost de de 16.037, această acțiune fiind etapizată astfel:

 
Analizând numărul militarilor români care s-a aflat în captivitateîn Bulgaria și numărul celor care au fost repatriați,în perioada 1918-1920, constatăm o diferență de 4.950 de prizonieri, cel mai probabil aceștia fiind morți în captivitate.
 
Realizarea Cimitirului de onoare al eroilor
În anul 1922, la solicitarea coloniilor românești din Sofia și Djumala, „Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război” a demarat acțiunea de amenajare a Cimitirului de Onoare a Eroilor Români, amplasat în Cimitirul Central din Sofia.
 
Inițial, în parcela, având o formă de careu, cu osuprafață de 1.000 m.p. au fost înhumați 1 ofițer și 190 de soldați decedați în lagărul de prizonieri din Sofia și spitalele aferente.
Parcela era delimitată pe cele două laturi din față printr-oîmprejmuire din stâlpi de beton armat, legati cu lanțuri groase, iar pe celelalte două laturi prin gard viu.
 
Intrarea în parcelă se făcea prin două porți de fier forjat, prinse în doi mari stâlpi de beton armat.


De jur imprejurul imprejmuirii exterioare s-au săditbrazi, la distanţă de 1,50 metri unul de altul.
 
In mijlocul careului s-a realizat un majestuos monument comemorativ, după planul domnului architect G. Ghiulamila, care în mod dezinteresat a condusși execuția lucrărilor.
Contribuția Coloniei române din Sofia la realizarea monumentului a fost de 20-30.000 de leva.


Opera comemorativă de război a fost realizată dintr-un bloc masiv de piatră, având forma unui obelisc, iar în vârful acestuia a fost montat un vultur, care ține în ghiare o cunună de lauri. Pe corpul monumentului a fost realizată în relief Crucea Ordinului „Mihai Viteazul", avânddedesub următoorele înscrisuri:„Eroilor Români morți pentru Patrie“.
 
La dreapta și stânga monumentului au fost amplasate două mari morminte comune, având fiecare câte o cruce de piatră, înaltă de 1,70 m, cu aceleaşi înscrisuri ca pe monument.
 
Lucrările au fost executate de „Societatea Mormintele Eroilor Căzuți în Război” prin delegatul său domnul colonel Filimon si prin contribuția coloniilor româneşti din Sofia şi Djumala.
 
Ultimile amenajări şi aranjamentul estetic al parcelei, au fost realizate de către atașatul militar român la Sofia domnul colonel Pastia.
 
Ulterior, în fața monumentului se va realiza o mică capelă cu un osuar, pentru glorificarea eroilor români.
 
În perioada 1941-1943, osemintele eroilor români înhumați pe teritoriul Bulgariei au fost centralizate în gropi comune în cadrul parcelei de onoare.
 
Conform evidenței nominale a morților de război români centralizați în cadrul Parcelei de Onoare din Sofia numărul total al militarilor identificați este de 791 de militari.
 
Acțiuni desfășurate pentru cinstirea memoriei eroilor români îngropați în Cimitirul de onoare din Sofia
 

În anul 1923, atașatul militar al României în Bulgaria, domnul colonel Pastia a organizat un ceremonial fastuos pentru sărbătorirea Zilei Eroilor Români.
 
La eveniment au participat: ministrul Langa Rășcanu cu personalul Ambasadeii: domnul consilier Trandafirescu, consul Mihăiescu, atașatul militar, colonel Pastia, elevii Școlii primare Sofia cu intreg corpul profesoral, precum și foarte numeroși membri ai Coloniei Române din Sofia cu familiile lor.
 
Serviciul religios a fost oficiat de către doi preoţi de la catedrala bulgară din localitate, răspunsurile fiind date de institutori şi de către corul școlii româneşti, dirijat de domnul Gr. Tăutu directorul acestei instituții.
 
După terminarea serviciului religios s-au ținutmai multe cuvântări.
 
Domnul ministru Langa Răşcanu a vorbit în numele guvernului, aducând prinosul de recunoștinţă eroilor români căzuți în Bulgaria.
         
Colonelul Pastia, într-o inimoasă cuvântare, a făcut apologia eroilor căzuiți pretutindeni pentru apărarea drepturilor neamului românesc. Deasemenea acesta afăcut apella Colonia Românească spre a avea grijă de mormintele din Sofia, ca unii ce sunt legați de ele trăind pe aceleaşi locuri. Colonelul Pastiaa arătat corpului profesoral că acolo este locul unde se poate arunca sămânța care face să încolțească în sufletelo tinerelor vlästare cele mai nobile sentimente pentru dragostea de neam,
         
În numele Ministerului de Război şi ca pioasă recunoştinţă a tuturor românilor domnia sa a depus două coroane de flori cu tricolorul român pe mormânt şi o coroană pe mormântul eroului colonel Naumescu. S-a mai depus pe mormânt o coroană din partea românilor macedoneni.
         
Au mai susținut alocuțiuni: domnul J. Ghiulamila, preşedintele Coloniei Române din Sofia, domnul Gr. Tatu, directorul școliiromânești şi un inimos tânăr macedonean, domnul Chiurcci, care în dialectul aromånadresându-se asistenței a arătat că„eroii care odihnesc aici nu au avut parte ca să- i plângă nici mamele, nici surorile lor şi vá cerem ca voi, mamele si surorile noastre să veniți să plângeţi pe aceşti bravi cari s-an, sacrificat pentru binele neamului".
         
La orele 12 fix, domnul colonel Pastia, prin comanda “Atentiune!", a anunţat cele 2 minute de pioasă gândire pentru soldații necunoscuți, când întreaga asistențăa păstrat o impunătoa re tăcere.
 

 
La 2 iunie 2022, Ziua Erilor români s-a desfășurat
         
Ambasada României la Sofia a organizat comemorarea Zilei Eroilor, prin desfășurarea unei ceremonii la monumentul eroilor români din Cimitirul Central Sofia.
         
În acest cadru, a fost organizată o slujbă de pomenire cu depunere de coroane și jerbe de flori.
         
Evenimentul, organizat de Ambasadă cu contribuția deosebită a Biroului atașatului apărarii, a reprezentat o premieră în Bulgaria, fiind prima dată când Ziua Eroilor români s-a sărbătorit cu invitaţi din rândul autorităților bulgare și din mediul diplomatic.
         
Alături de conducerea forțelor armate bulgare reprezentată de adjunctul șefului apărării și de oficiali ai ministerului de resort,la eveniment au mai participat ambasadori din state aliate, alți reprezentanți ai mediului diplomatic și autorităților locale, militarii români din cadrul structurilor NATO din Bulgaria, precum și studenții militari români aflaţi la studii la Academia Militară „G.S. Rakovski” Sofia, prin Programul „Erasmus+”.
         
Serviciul religios a fost oficiat de către parohul Bisericii “Sfânta Treime” din Sofia, reprezentantul Patriarhiei Române în Bulgaria.
         
În discursul susținut în cadrul evenimentului, ambasadorul României a subliniat eroismul ostaşilor români căzuţi pe teritoriul Bulgariei în decursul mai multor conflagrații, numărul acestora ridicându-se la peste 13.000. De asemenea, s-a evidențiat faptul că, anul acesta, se împlinesc 145 de ani de la declanşarea Războiului Ruso-Turc (1877-1878), în urma căruia România a obţinut independenţa, iar Bulgaria s-a eliberat de sub dominaţia otomană., soldații români și bulgari luptând umăr la umăr pentru statalitate și libertate.
 

Reprezentanți ai Asociației Naționale Cultul Eroilor “Regina Maria” filialelorConstanța și Dolj, Academiei Daco-Române șiConsiliul MondialRomân au organizat și desfășurat Maratonul Independenței, etapaII-a.
         
În perioada 18-21 octombrie 2023,pe timpul unei deplasări pe un itinerar de 1400 de kilometri, au fost vizitate locuri și monumente, din județul Dolj și Bulgaria, care amintesc eroica participare a militarilor români la Campania 1877-1878.
         
Ziua de 20 octombrie a început cu vizitarea Bisericii ortodoxe române „Sfânta Treime” singurul lăcaș ortodox român din Sofia. 

Preotul Neluțu Oprea, preotul paroh al bisericii ne-a prezentat pe scurt istoricul acesteia. Edificiul a fost proiectat de arhitectul sighișorean Friedrich Grünanger. Biserica a fost construită de artistul bulgar Vasil Gligov, piatra de temelie fiind pusă pe 9 mai 1905.Cumpărarea terenului cât și construcția edificiului a fost începută cu banii comunității române (aromâne) și a unor bulgari. Deorece această comunitate nu avea statut juridic cu "drept de avere imobiliară", cu ajutorul diplomatului Nicolae Mișu, a fost trecută pe numele Statului Român.
 
Biserica aExploatarea acesteia a fost suspendată în timpul celor două războaie balcanice și a Primului Război Mondial. În martie 1918, statul bulgar a predat clădirea nouǎ bisericii greco-catolice din Sofia. După război, lăcașul de cult a fost returnat românilor.
         
Lăcașul de cult a fost inaugurat oficial pe 6 decembrie 1923. În timpul bombardamentului din martie 1944 bolta centrală și cupola au fost distruse. În 1948, cupola și biserica au fost restaurate
         
Vizita s-a încheiat cu o slujbă religioasă oficiată de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, însoțit de un sobor de preoți.
         
A urmatdeplasarea la Cimitirul Central din Sofia, unde sunt înhumați791de eroi români.

La Monumntul Eroilor din parcela dedicată militarilor români, s-a desfășurat o slujbă de pomenire a eroilor români, susținută de IPS Teodosie și soborul de preoți.
A urmat depunerea de coronae de flori de către: consulul României la Sofia, domnul Dan Mazilu, reprezentanții Asocieției Naționale Cultul Eroilor “Regina Maria” filiala județeană Constanța, președintele Academiei Doco-Română, domnul Geo Stroe și președinetele Consiliului Mondial Român, domnul Nicușor Moise.
Cu această ocazie am constatat că o parte din elementele Parcelei de Onoare necesitau afi reabilitate, fiind afectate de trecerea timpului și uitarea de care a avut parte acest obiectiv. Am promis domnuluiDan Mazilu, reprezentantul ambasadei România din Bulgaria șipreotului Neluțu Oprea, parohul Bisericii ortodoxe române „Sfânta Treime”din Sofia, că, în primăvara anului 2024, vom reveni pentru a remedia situația acestui monument al eroilor români.
 

 
Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria“ filiala județeană Constanța și-a respectat promisiunea și, în perioada 27-29 mai 2024, o echipă formată din Cristi Crăciun, Vică Oprinteschi, Daniel Axente, Aurel Buciu, Ghirișan Ilie și Suciu Vasile, entuziaști cu vârste cuprinseîntre 42 și 83 de ani, s-a deplasat la Sofia și a acționat eficient pentrureabilitarea unor elemente ale Cimitirului de Onoare a militarilor români din Sofia..
În cele trei zile s-a reușit îndepărtareamicrovegetației parazitare de pe monumentul central (exclusiv vulturul care este într-o avansată stare de degradare), placa de pe criptă și cele 5 insemne de căpătâi, precum și refacerea înscrisurilor de pe acestea; repararea gardului exterior prin înlocuirea zalelor lipsă și revopsirea acestuia; reparareași revopsirea porții de intrare în parcelă; toaletarea vegetației de pe întreaga suprafață a necropolei, colectarea deșeurilor și a resturilor vegetale.

Această acțiunea fost posibilă datorită generozității sponsorului principal Electrica Racord Instal Srl, precum și altor două persoane particulare care au dorit să-și păstreze anonimatul.
 
Permanent,personalul Ambasadei României din Sofia a sprijinitrezerviștii constănțenipe timpul desfășurării întregii activități.
 
După finalizarea cu succes a acestei acțiuni, reprezentanții Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Mari“ filiala județeană Constanța și-au propussă revenină, însoțiți de un număr însemnat de constănțeni, la Parcela de Onoare a Militarilor Români din Sofia, pentru a participa la ceremonialul care va fi organizat cu ocaziacomemorării Zilei Eroilor, la 13 iunie 2024.
 
 
Bibliografie
Oficiul National Cultul Eroilor - Lista morților de război
Teofil Oroian, Calvarul prizonierilor români în Bulgaria,https://historia.ro
Cultul Eroilor Noștri, an 2, nr.12, ianuarie 1921, p.24
Cinstirea morțilorpentru țară, ziarul“Patria”, Cluj, 11august 1921, p.1
Universul, 16 mai 1923, p.4
 
Galerie Foto:
Arhiva Asociației Naționale Cultul Eroilor “Regina Maria”filiala județeană Constanța, 2022- 2024
Arhiva Foto – Ambasada României în Bulgaria - 2022
 
Despre Remus MACOVEI
Colonelul (rtr) Remus Macovei s-a născut la 25 aprilie 1952, în Galați, într-o familie muncitorească.
În anul 1969 va fi recrutat pentru a urma cursurile Liceului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, pe care le va termina în anul 1971.
În perioada 1971 - 1974 urmează cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la absolvirea căreia va fi avansat locotenent.
Va urma cursurile Academiei Militare, Facultate Comandă și Stat Major (1981 - 1983) și va absolvi Cursul postacademic comandanți regimente/brigăzi (1986).
Pe parcursul a 28 de ani (1974 - 2002) va activa la comanda unor subunități și unități militare din garnizoanele Medgidia, Mihail Kogălniceanu, Basarabi, Topraisar și Constanța.
În perioada 2002 - 2023 a publicat următoarele lucrări: „Legalitatea acțiunilor armatei în situații de criză internă” (2002), „Corupția și armata română” (2004), „Erori umane, victime colaterale” (2004), „Ghid practic pentru militarii profesioniști” (2005) - coautor Emanoil Vlăduț, „Regimentul 34 de la Constanța la Kandahar” (2007) - coautor Costin Scurtu, „Regimentul 36 infanterie. O istorie în imagini” (2009), „La revoluție se și moare, nu-i așa?” (2009), „Cartea de aur a eroilor martiri ai revoluției. Județul Constanța” (2009), „Cartea de aur a eroilor comunei Cumpăna” (2010), „Generalii de armată” (2012), „Condamnările generalilor” (2012), „Eroii musulmani în Armata Română” (2013), „Cartea de aur a eroilor orașului Hârșova” (2015), „Monumentul eroilor sârbi” (2016), „De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănțeni în campania 1916 - 1919” (2017), „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2018), „Ocupația militară a Dobrogei de către Puterile aliate” (2018), „Regimentul «Călugăreni» nr. 40. Sufletul, pușca și mitraliera” (2019), „Cartea de aur a militarilor constănțeni jandarmi, grăniceri, polițiști militari și pompieri jertfiți în campanile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2019), „Stan Poetaș - Generalul nepereche” (2020), „Sirius. Angola 1981 - 1982. Misiune îndeplinită” (2020) - coautor Dumitru Toma, „Cartea de aur a eroilor din localitățile Siliștea și Țepeș Vodă” (2021) - coautor Alexandru Ionașcu, „Aportul militarilor români la unirea Dobrogei cu România” (2021), Omagiul Eroilor. Monografia operelor commemorative de război din județul Constanța – 2022, Lacrimi și flori pentru eroi. Monografia Cimitirului Internațional de Onoare “Mircea cel Bătrân”(2023), Corifeii Armatei Populare –(2023)..
Este coautor al unor lucrări realizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Muzeul Național de Istorie Militară „Ferdinand I”, Arhivele Militare Române și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.
A colaborat la revistele: Enigmele istoriei (redactor corespondent), Document, Dosarele istoriei, Tactica și strategia, Spirit militar modern, România Eroică, Misiunea, Pontica.
Este director al revistei Arma Pontica, realizată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județeană Constanța.
Începând cu anul 2021 este membru asociat al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.