#citeșteDobrogea Careul de onoare al militarilor francezi (GALERIE FOTO)

În perioada 1916-1919, conform statisticii „Societății Mormintele Eroilor Căzuți în Război”, pe teritoriul României și-au pierdut viața 361 de militari francezi. Majoritatea sunt înhumați în Cimitire de onoare, astfel: Slobozia - 216, București - 153, Constanța - 59, Chișinău - 17, Timișoara - 9, Varnița - 1. Alți 90 sunt înhumați în morminte individuale în diferite cimitire din țară.

Până la începutul Primului Război Mondial, osemintele militarilor francezi răpuși de holeră, în anul 1854,  descoperite  în anii 1892 și 1902, au fost înhumate cu onoruri militare în vechiul cimitir al orașului. În memoria acestora au fost realizate cu fonduri alocate de guvernul francez și sprijinul autorităților locale, două monumente –unul, mai modest,  în 1892 și al doilea, fastuos, în 1904.
 


La inaugurarea acestora au participat alături de  reprezentanții ambasadei Franței, autoritățile locale, militarii din garnizoană și mii de constănțeni.
 

         
 
La 10 noiembrie 1921, Primăria Constanța, în baza Deciziei Comisiei Interimare din 24 octombrie 1921, cedează gratuit Guvernului Franței o suprafață de 1969,50 mp din Cimitirul Central al orașului. Terenul respectiv era destinat realizării unui cimitir în care să fie centralizați toți militarii francezi  morți în campania 1916 – 1919, pe raza județului Constanța.
 
                       

 

De asemenea, în acest cimitir vor fi înhumate și  toate osemintele eroilor francezi din cimitirele  de la Silistra, Bazargic și Balcic, care vor fi deshumate şi aduse la Constanţa.
 
În toamna anului 1923, pentru a se conforma ordinului Ambasadei Franței la București, consulul francez al Dobrogei, a hotărât  să reînhumeze în cimitirul din Constanţa, osemintele a doi eroi francezi, unul mort la Hârşova şi cel de al doilea la Ostrov.
 
Inițial în acest cimitir vor fi centralizate osemintele a 59 de militari francezi. Urmare a repatrierii sau mutării în alte cimitire din țara, la solicitarea familiilor acestora, la data inaugurării în această parcelă vor rămâne osemintele a 38 de militari  francezi- 28 catolici și 10 musulmani.
 
Cele 38 de morminte erau delimitate de borduri de ciment, toate având cruci cu plăci pe care erau inscripționate numele eroilor.
 
În perioada 1924 – 1925, cele două monumente existente în Cimitirul vechi al Constanței, ca urmare a desființării acestuia, vor fi mutate în această parcelă, Primăria Constanța alocând  aproximativ 93.000 lei pentru această operațiune.

 
Monumentul având la bază cavoul cu osemintele militarilor francezi, va fi amplasat în centrul parcelei, fiind flancat de două troițe comemorative în stil românesc.
 
Plantații de arbori și brazi împodobeau aleile, iar mormintele erau acoperite de flori.
 

 Careul de onoare al militarilor francezi - 1925
 
La 27 iunie 1925, a fost inaugurată parcela militarilor francezi, care din acest moment va purta denumirea de “Careul de onoare al militarilor francezi”.
 
Pentru a participa la acest eveniment se vor deplasa cu trenul de la București ambasadorul Franței în România, domnul de Billy, însoțit de atașatul militar, domnul locotenent colonel Thierry , atașatul naval, domnul căpitanul Morvan și comandantul Canonierei 34 din Flotila de Dunăre, căpitanul Colomb. De asemenea, vor fi prezenți și 12 marinari militari francezi, sub comanda unui aspirant de marină.
Duminică dimineața, la ora 09.00, în salonul Hotelului „Francais” delegația franceză a participat la o recepție, alături de prefectul județului Constanța, domnul Negulescu, comandantul Diviziei IX, generalul Ion Vlădescu, amiralul Vasile Scodrea, reprezentantul Marinei Militare și alți militari cu funcții de răspundere în Constanța.
 
La ora 10.00, la Cimitirul central a început ceremonialul.
 
În fața monumentului  dedicat eroilor francezi, preotul catolic Bibela, pentru militarii francezi creștini și  hatipul moscheiei regale, Hafuz Amet, pentru cei musulmani, au oficiat o slujbă religioasă.
 
Au depus coroane de flori membrii delegației franceze, reprezentanții coloniei franceze, societatea de binefaceri franceză din Constanța, reprezentanții Diviziei 9 Infanterie (în numele Armatei Române), locotenentul Cojocaru, delegatul Societății „Mormintele Eroilor  Căzuți în Război”.
 
Au susținut alocuțiuni: ambasadorul Franței, domnul de Billy, domnul Traian Constantinescu, președintele Comisiei Interimere Constanța, generalul Ion Vlădescu și  căpitanul Nicolae Ștefan, în numele invalizilor de război.
 
Cimitirul a fost organizat de către Comitetul Central al Societății „Mormintele Eroilor  Căzuți în Război”, prin îngrijirea locotenentului Nicolae Copaciu, delegatul executant al societății și cu prețiosul concurs al colonelului Milcu Haralambie, comandantul Regimentului 34 Infanterie.
 
Parcela era păzită permanent de o gardă asigurată de Regimentul 34 Infanterie.
 
Atașatul militar francez, colonelul Thierry, va adresa Comitetului Central al Societății “Mormintele Eroilor  Căzuți în Război”, următoarea scrisoare de mulțumire:
„Domnule general,
Țin să vă exprim mulțumirile guvernului meu, al cărui interpret sunt, ca și acelea ale excelenței sale domnului ministru al Franței la București, și pe ale mele, pentru delicata atențiune pe care societatea dumneavoastră a avut-o, ducând la bun sfârșit ultimele lucrări ale Cimitirului militar francez din Constanța.
Omagiul pe care dumneavoastră l-ați adus glorioșilor noștri morți va găsi un ecou în toate inimile franceze. În patria mea se va vedea un nou gest pe care societatea dumneavoastră l-a făcut, o nouă afirmare a legăturilor așa de puternice care unesc țările noastre, pe care războiul le-a întărit.
Îmi permit să vă rog să transmiteți mulțumirile ministrului Franței către sublocotenentul Copaciu, al cărui devotament pentru această cauză sfântă nu s-a dezmințit de mai mulți ani.
Am plăcerea să recunosc aceasta în mod oficial exprimându-i acestui ofițer recunoștința pe care i-o purtăm”
 

 
Din inițiativa Societății „Cultul Eroilor” - Comitetul central Bucureşti, în anul 1936, se va înființa în Cimitirul Central Constanța, Parcela de onoare româno-franceză.
 
Intrarea în parcelă, care avea o suprafaţă de 2430 mp, era asigurată de o poartă monumentală.
Parcela era structurată astfel:

             

În perioada 1995-1997, toate elementele parcelei vor fi restaurate de către  Asociaţia Naţională a Cadrelor în Rezervă şi în Retragere – filiala Constanţa, sprijinită de Statul Major al Marinei Militare, Brigada Grăniceri Constanţa, Corpul 9 Armată „Mărăşeşti”, Academia Navală, Liceul A.I. Cuza, Comandamentul Cecetaşilor Dobrogeni, Direcţia Naţională Drumuri Constanţa şi Sindicatul Liber al Navigatorilor.
 
În anul 2007, o parte din elementele acestei parcele au fost întreţinute de un grup de tineri voluntari români pe timpul taberei de vară  organizată  de Oficiul Naţional Cultul Eroilor.
 
În anul 2014, domnului  Philippe Gustin, ambasadorul Republicii franceze in Romania, cu sprijinul domnului colonel  Nicolae Popescu-directorul Oficiului pentru Cultul Eroilor, a coordonat activitatea de reabilitare a Careului Militar Francez, fondurile fiind asigurate de către geuvernul francez.
 
La 11 noiembrie 2014, Prefectura și Garnizoana Militară Constanța au organizat la Careul Militar Francez un ceremonial militar și religios pentru comemorarea împlinirii a 96 de ani de la Armistiţiul din 11 noiembrie 1918 şi pentru omagierea tuturor combatanţilor din Marele Război. 
 
După intonarea imnurilor Franţei şi României, lt. col. Christophe Midan, atașatul militar al Franţei la Bucureşti, a adus un omagiu soldaţilor francezi căzuţi în timpul primului război mondial şi înmormântaţi în România.
 
Subprefectul Levent Mustafa Accoium a evocat sacrificiul  militari francezi decedaţi în perioada 1916-1919 pe teritoriul României, în timpul misiunii de asistenţă militară sau în cadrul operaţiunilor desfăşurate de Armata Dunării pentru eliberarea României, ambele conduse de generalul Henri Mathias Berthelot.
 
 Ceremonialul militar din 11 noiembrie 2014

 
Au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Francezi reprezentanţii misiunii franceze în România, ai garnizoanei militare Constanţa şi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria“.
 
Dorind să își arate recunoştinţa faţă de ţara aliată şi să dea onorurile cuvenite soldaţilor sacrificaţi pentru întregirea neamului românesc, autoritățile locale vor organiza, periodic ceremoniale, pentru cinstirea memoriei acestor militari-de regulă, de Ziua Națională a Franței, cu ocazia vizitelor în portul Constanța a unor nave militare franceze sau pe timpul îndeplinirii unor misiuni în Baza Militară Mihail Kogălniceanu.


Bibliografie
Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale-Fond Primăria Constanța, Dosare 7/1894, 7/1921și 36/1925
Revista România Eroică nr.3-5, martie-mai 1926
 
Sursa Foto
Serviciul Județean Constanța al Arhivelor Naționale - Fond Primăria Constanța, Dosar 36/1925
Revista România Eroică nr. 3-5, martie-mai 1926
Arhiva personală colonel Remus Macovei
 
Despre Remus Macovei
Colonelul (rtr) Remus Macovei s-a născut la 25 aprilie 1952, în Galați, într-o familie muncitorească.
În anul 1969 va fi recrutat pentru a urma cursurile Liceului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, pe care le va termina în anul 1971.
În perioada 1971 - 1974 urmează cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la absolvirea căreia va fi avansat locotenent.
Va urma cursurile Academiei Militare, Facultate Comandă și Stat Major (1981 - 1983) și va absolvi Cursul postacademic comandanți regimente/brigăzi (1986).
Pe parcursul a 28 de ani (1974 - 2002) va activa la comanda unor subunități și unități militare din garnizoanele Medgidia, Mihail Kogălniceanu, Basarabi, Topraisar și Constanța.
În perioada 2002 - 2023 a publicat următoarele lucrări: „Legalitatea acțiunilor armatei în situații de criză internă” (2002), „Corupția și armata română” (2004), „Erori umane, victime colaterale” (2004), „Ghid practic pentru militarii profesioniști” (2005) - coautor Emanoil Vlăduț, „Regimentul 34 de la Constanța la Kandahar” (2007) - coautor Costin Scurtu, „Regimentul 36 infanterie. O istorie în imagini” (2009), „La revoluție se și moare, nu-i așa?” (2009), „Cartea de aur a eroilor martiri ai revoluției. Județul Constanța” (2009), „Cartea de aur a eroilor comunei Cumpăna” (2010), „Generalii de armată” (2012), „Condamnările generalilor” (2012), „Eroii musulmani în Armata Română” (2013), „Cartea de aur a eroilor orașului Hârșova” (2015), „Monumentul eroilor sârbi” (2016), „De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănțeni în campania 1916 - 1919” (2017), „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2018), „Ocupația militară a Dobrogei de către Puterile aliate” (2018), „Regimentul «Călugăreni» nr. 40. Sufletul, pușca și mitraliera” (2019), „Cartea de aur a militarilor constănțeni jandarmi, grăniceri, polițiști militari și pompieri jertfiți în campanile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2019), „Stan Poetaș - Generalul nepereche” (2020), „Sirius. Angola 1981 - 1982. Misiune îndeplinită” (2020) - coautor Dumitru Toma, „Cartea de aur a eroilor din localitățile Siliștea și Țepeș Vodă” (2021) - coautor Alexandru Ionașcu, „Aportul militarilor români la unirea Dobrogei cu România” (2021).
Este coautor al unor lucrări realizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Muzeul Național de Istorie Militară „Ferdinand I”, Arhivele Militare Române și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.
A colaborat la revistele: Enigmele istoriei (redactor corespondent), Document, Dosarele istoriei, Tactica și strategia, Spirit militar modern, România Eroică, Misiunea, Pontica.
Este director al revistei Arma Pontica, realizată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județeană Constanța.
Începând cu anul 2021 este membru asociat al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Citește și:
#citeșteDobrogea Maiorul Artur Vârtejanu - eroul de la Mărășești (GALERIE FOTO)