#citeşteDobrogea Hârşova. Mari proprietari şi comercianţi la începutul secolului XX (galerie foto)
#citeşteDobrogea: Hârşova. Mari proprietari şi comercianţi la începutul secolului XX (galerie foto)
06 Mar, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
3577
Marime text
Unul din cei mai mari proprietari agricoli din Dobrogea, remarcat şi prin activitatea sa politică, a fost Luca Oancea. Se născuse la Hârşova în 1859. Va deveni un important proprietar agricol şi unul din cei mai însemnaţi exportatori de cereale din provincie.
A deţinut mai multe funcţii, printre care cea de preşedinte al Camerei de comerţ din Dobrogea, prilej cu care a înfiinţat schela (portul) Oltina, de unde plecau importante cantităţi de cereale. A deţinut funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi primar al localităţii Hârşova, timp de 4 ani. A construit şcoala, biserica, spitalul, pietruirea străzilor şi trasarea acestora, pentru o mai bună administrare a localităţii.
Un alt membru al familiei Oancea a fost Constantin Oancea, născut la Hârşova în 1854. La rândul său era un mare proprietar funciar şi exportator de cereale. A deţinut funcţia de membru al Consiliului Judeţean Constanţa şi funcţia de primar al localităţii Hârşova, sprijinindu-i pe agricultori.
Un alt primar al localităţii interesat de bunul mers al urbei de pe malul Dunării a fost Ioan Burnescu. S-a născut la Braşov, în 1859, absolvind aici studiile gimnaziale. În 1875 se va stabili în Dobrogea şi va ocupa mai multe funcţii. În calitate de primar al localităţii, se va implica în construirea bisericii, a spitalului şi a şcolii. A lucrat la pavajul a patru străzi şi au fost realizate plantaţii de arbori pe toate străzile. A fost un adept al românismului şi al naţionalismului, aşa cum îl catalogau oamenii vremii.
Din punct de vedere comercial se remarcă Casa Hagi Sima Ivanoff, Nicolae Ivanoff & Comp., ce avea afaceri la Hârşova şi Brăila.
Hagi Sima Ivanoff, născut în Bulgaria, se va stabili la Brăila în 1862, unde va deschide un magazin cu articole de menaj. După opt ani de activitate se va asocia cu fratele său Nicolae Ivanoff, punând bazele firmei mai sus amintite.
Firma avea sedii la Brăila şi la Hârşova, producând căruţe model dobrogean, având o turnătorie de metale, o fabrică de olane cărămizi, o dogărie, depozite de maşini agricole, mai multe depozite de cărbuni Cardiff şi de lemne. La conducerea firmei va fi cooptat şi Sima Nicolae Ivanoff, ce avea pregătire în domeniul comercial. Sediul firmei din Hârşova a fost deschis în anul 1865. Directorii de aici erau Tzone I. Tzochy şi Toni Coleff.
Locuitorii din zonă puteau cumpăra cuţite, fierărie, aramă brută şi prelucrată, obiecte din lemn, sticlărie, porţelanuri, uleiuri, vopsele, geamuri, ciment ş.a. Pe lângă acest mare magazin mai existau şi alte fabrici, unde erau angajaţi 100 de lucrători, toţi de origine română. Firma avea şi trei depozite în Constanţa, de unde locuitorii se puteau aproviziona cu gamă largă de produse.
Putem conchide prin a spune că localitatea Hârva s-a dezvoltat la începutul secolului al XX-lea, datorită priceperii unor gospodari şi afacerilor înfloritoare de aici.
Surse bibliografice:
Anuarul dobrogean, 1911
Petru Vulcan, Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906
Adrian Ilie, Valea Kara-su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008.
Surse foto:
Anuarul dobrogean, 1911
Petru Vulcan, Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906
Despre Adrian Ilie
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România.
Citeşte şi:
#citeşteDobrogea Primii prefecţi ai judeţului Constanţa. Deschizători de drumuri şi artizani ai dezvoltării economice (II)
A deţinut mai multe funcţii, printre care cea de preşedinte al Camerei de comerţ din Dobrogea, prilej cu care a înfiinţat schela (portul) Oltina, de unde plecau importante cantităţi de cereale. A deţinut funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi primar al localităţii Hârşova, timp de 4 ani. A construit şcoala, biserica, spitalul, pietruirea străzilor şi trasarea acestora, pentru o mai bună administrare a localităţii.
Un alt membru al familiei Oancea a fost Constantin Oancea, născut la Hârşova în 1854. La rândul său era un mare proprietar funciar şi exportator de cereale. A deţinut funcţia de membru al Consiliului Judeţean Constanţa şi funcţia de primar al localităţii Hârşova, sprijinindu-i pe agricultori.
Un alt primar al localităţii interesat de bunul mers al urbei de pe malul Dunării a fost Ioan Burnescu. S-a născut la Braşov, în 1859, absolvind aici studiile gimnaziale. În 1875 se va stabili în Dobrogea şi va ocupa mai multe funcţii. În calitate de primar al localităţii, se va implica în construirea bisericii, a spitalului şi a şcolii. A lucrat la pavajul a patru străzi şi au fost realizate plantaţii de arbori pe toate străzile. A fost un adept al românismului şi al naţionalismului, aşa cum îl catalogau oamenii vremii.
Din punct de vedere comercial se remarcă Casa Hagi Sima Ivanoff, Nicolae Ivanoff & Comp., ce avea afaceri la Hârşova şi Brăila.
Hagi Sima Ivanoff, născut în Bulgaria, se va stabili la Brăila în 1862, unde va deschide un magazin cu articole de menaj. După opt ani de activitate se va asocia cu fratele său Nicolae Ivanoff, punând bazele firmei mai sus amintite.
Firma avea sedii la Brăila şi la Hârşova, producând căruţe model dobrogean, având o turnătorie de metale, o fabrică de olane cărămizi, o dogărie, depozite de maşini agricole, mai multe depozite de cărbuni Cardiff şi de lemne. La conducerea firmei va fi cooptat şi Sima Nicolae Ivanoff, ce avea pregătire în domeniul comercial. Sediul firmei din Hârşova a fost deschis în anul 1865. Directorii de aici erau Tzone I. Tzochy şi Toni Coleff.
Locuitorii din zonă puteau cumpăra cuţite, fierărie, aramă brută şi prelucrată, obiecte din lemn, sticlărie, porţelanuri, uleiuri, vopsele, geamuri, ciment ş.a. Pe lângă acest mare magazin mai existau şi alte fabrici, unde erau angajaţi 100 de lucrători, toţi de origine română. Firma avea şi trei depozite în Constanţa, de unde locuitorii se puteau aproviziona cu gamă largă de produse.
Putem conchide prin a spune că localitatea Hârva s-a dezvoltat la începutul secolului al XX-lea, datorită priceperii unor gospodari şi afacerilor înfloritoare de aici.
Surse bibliografice:
Anuarul dobrogean, 1911
Petru Vulcan, Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906
Adrian Ilie, Valea Kara-su în perioada secolelor XIV-XIX. Monografie istorică, Editura Succeed Publishing, Medgidia, 2008.
Surse foto:
Anuarul dobrogean, 1911
Petru Vulcan, Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906
Despre Adrian Ilie
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România.
Citeşte şi:
#citeşteDobrogea Primii prefecţi ai judeţului Constanţa. Deschizători de drumuri şi artizani ai dezvoltării economice (II)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii