Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
17:44 22 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Colaborare ZIUA de Constanţa Scriitoarea şi solista lirică Cristiana Eso propune articole cu trăiri poetice şi muzicale

ro

31 Aug, 2017 18:04 2306 Marime text
Cristiana Eso este pasionată de muzică şi poezie deopotrivă. Vă veţi convinge de aceste lucruri citindu-i, de la 1 septembrie, articolele în paginile cotidianului ZIUA de Constanţa. 
 
Născută la 27 septembrie 1976, la Constanţa, în oraşul exilului poetului Ovidius, dintr-o mamă româncă şi un tată nigerian, Cristiana Eso trăieşte în prezent în Franţa, dar nu a uitat niciodată că România e patria ei de suflet. A urmat şcoala generală la Piteşti şi la Constanţa. Pasiunea pentru literatură şi-a cultivat-o prin participarea la olimpiadele de limba şi literatura română. Mai târziu, dragostea pentru limba română a determinat-o să urmeze studiile de filologie şi de literatură comparată română - franceză. 
 
Stabilită în Franţa, se înscrie la Facultatea de Litere din Nancy, unde a obţinut, în 2000, Diploma de Studii Universitare Generale,  Arta Spectacolului - DEUG Médiation Culturelle et Communication. În 2006 a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Franceză la Universitatea Nancy 2, Departamentul Litere, dându-şi examenul de licenţă cu un studiu de literatură comparată: „Le mot chez Alain Bosquet dans «Cent notes pour une solitude» - Chez Nichita Stănescu dans «Nœuds et Signes» / Cuvântul în opera lui Alain Bosquet în «Cent notes pour une solitude» - în volumul «Noduri şi semne» de Nichita Stănescu“. Prin această lucrare, Cristiana Eso şi-a propus prezentarea poetului Nichita Stănescu publicului universitar francez. 
 
Și-a pus semnătura pe volumele: „Carte pentru Oma El“ (Ex Ponto, 2001), „Ordinea precisă a întâmplării. La Mécanique du hasard“ (Ex Ponto, 2004) şi „Înălţarea / L’Assomption“ (Ex Ponto, 2006). 
 
Din 2001, publică poezii în reviste precum: „România literară“, „Tomis“, „Ateneu“, „Poesis“, „Convorbiri literare“, „Cronica literară“, „Cronica“, „Poezia“, „Luceafărul“, „Solteris“, „Metafora“, „Ex Ponto“. 
 
Este membră a filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, care i-a răsplătit talentul în 2002 cu Premiul pentru debut, la acesta adăugându-se Premiul „Ovidius“ (2003) şi Premiul Editurii Ex Ponto pentru poezie (2005).
 

Incursiuni pe portativ

 
Cristiana Eso a început studiile muzicale la Conservatorul din Nancy, la clasa de canto a profesorului Arcadi Volodos. Totodată, a urmat cursuri de istorie a muzicii, de jazz, muzică contemporană şi muzică improvizată. Îşi perfecţionează tehnica vocală cu Liliana Dumitrache, Christine Solhosse şi Anne-Marie Auboiron-Grain. A studiat muzica de cameră cu Jeanne Bon Rougier şi Nadia Cauvin şi opera barocă cu Mireille Podeur şi Jordi Savall. A urmat, de asemenea, programul Academiei de la Roche d’Hys (Burgundia, Franţa).
 
A susţinut concerte de muzică sacră cu Orchestre Symphonique Briansk, condusă de Edouard Ambartsoumian în Franţa şi Belgia şi a cântat în „Requiem“, de Mozart sub conducerea lui Rémi Gousseau.
 
Membră a Corului Operei din Limoges, Cristiana Eso a evoluat ca solistă la numeroase evenimente şi festivaluri în Franţa: la Galeria de Artă Contemporană Lillebonne din Nancy, Teatrul Naţional „Théâtre de l’Union” din Limousin, teatrul mediteranean Toursky din Marsilia.
 
A cântat în opera barocă „Orfeu şi Euridice“, de Luigi Rossi, dirijată de Mireille Podeur, în „Monsieur Petitpois achète un château“, operă bufă de Germaine Tailleferre, dirijată de Guy Condette, în „L’Etoile“, de Chabrier sub conducerea lui Benjamin Levy.
 
Cristiana Eso şi-a propus a face cunoscut publicului francez repertoriul românesc de operă şi muzică de cameră prin recitalurile „Etrennes roumaines“, realizate cu harpista Marie-Monique Popesco, colindele de Crăciun şi creaţiile lcompozitorilor George Enescu, Gheorghe Dima, Eduard Caudella şi Tiberiu Brădiceanu numărându-se printre preferatele sale.
 
Sursă foto: Cristiana Eso
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii