Costică Z. Buştiuc - profesor, scriitor şi teolog

S-a născut într-o familie de ţărani din comuna Viişoara, judeţul Constanţa, la 13 martie 1919. Urmează cursurile şcolii primare din comuna natală, iar mai apoi pe cele ale Seminarului Teologic „ Sfântul Apostol Andrei” din Galaţi (1938) şi ale Liceului Teoretic „ Gheorghe Şincai” din Bucureşti (1940).

În 1946 a devenit absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Drept şi Filologie din Bucureşti, secţia Limba şi Literatura Română. Va lucra în învăţământ, predând Limba Română, Limba Latină şi Religia (după anul 1990). În perioada 1948-1952 a predat la Cobadin, în perioada 1952-1962, a predat la Cerchezu, în perioada 1962-1972, a predat la Negru Vodă, iar după 1972, va preda la Medgidia.



Şi-a desfăşurat activitatea didactică până în anul 1999, fiind timp de 53 de ani în slujba educaţiei şi a tinerilor. A fost recompensat pentru activitatea deosebită pe care a desfăşurat-o cu „Ordinul Muncii”, clasa a III-a, în anul 1967, iar în 1998, primeşte „Diploma de merit”, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale. A fost membru al Consiliului Naţional Bisericesc Ortodox, în perioada 1982-1990. A fost căsătorit cu Victoria şi avut doi copii, Valeria şi Adrian.

Profesor de Limba şi Literatura Română, în cadrul Liceului Industrial nr.1 din Medgidia, în cadrul Liceului Industrial nr.3 din Medgidia (iar mai apoi în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu” Medgidia), s-a dovedit a fi un pasionat al condeiului. Având o pregătire temeinică, a obţinut licenţe în litere, teologie şi drept, fiind unul din puţinii intelectuali ai oraşului care se puteau mândri cu acest lucru. De asemenea, a fost primul profesor care dobândise toate gradele didactice, de la vârstă fragedă.
 


Mărturie a acestei pregătiri stau scrierile sale. A abordat tematici interdisciplinare în lucrări precum: Demonologia - premisă a mântuirii, apărută la Editura Metafora, Constanţa, 1999,  Religie şi ştiinţă, Editura Metafora, Constanţa, 2000, Nechita Stănescu - poet al logosului şi al Divinităţii, Editura Metafora, Constanţa, 2001 şi Mihai Eminescu în universalitate, apărută la Editura Ex Ponto, Constanţa, 2002. A publicat şi nenumărate studii, printre care Sensul sacru al începutului, în revista Studii Teologice, nr. l/1990.


Alte studii publicate de-a lungul timpului au fost: Cuvânt şi poezie-preludii la o hermeneutică a poeziei moderne, Poezia modernă, Ion Barbu-matematician, poet şi filosof creştin, Omul şi destinul său, Modele şi destin, Religie şi Ştiinţă-convergenţe şi divergenţe, Ştiinţa în căutarea lui Dumnezeu, Religia şi oamenii de ştiinţă, Religia - un tainic dialog al omului cu Dumnezeu, Conceptul de divinitate în filosofia greacă şi-n iubirea creştină, Nevoia de Infinit a omului, iubirea-virtute creştină şi mod de cunoaştere, Cunoaşterea lui Dumnezeu în viziunea lui Dionisie Areopagitul, Metafizica conceptului cosmogonic „Ex Nihilo” etc.

Era un bun orator, iar la sfârşitul prelegerilor sale, oferea şi câte o pildă, asemenea pildelor oferite de preoţi, enoriaşilor, la sfârşitul slujbei credincioase. Era un om dedicat profesiei, era un perfecţionist, încercând să motiveze elevii şi să îi determine să gândească, să se întrebe, să discute şi să interacţioneze. A publicat în revistele  „Dynamis”, „Biserica Ortodoxă”, „Învierea”. „Solia”, „Metamorfoze” diverse eseuri pe teme religioase, filosofice şi literare, precum şi în cadrul revistei „Permanenţe”. A purtat o corespondenţă activă cu personalităţi ale culturii româneşti precum filologul Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi teologul Antonie Plămădeală. Bunele relaţii cu înalţii prelaţi ortodocşi l-au recomandat pentru poziţia de delegat în Consiliul Naţional Bisericesc Ortodox.

În anul 2000, cu prilejul lansării volumului „Religie şi ştiinţă”, spunea că în această carte, „filosofia şi Ştiinţa se întâlnesc cu Religia pe acelaşi drum care duce la desăvârşirea fiinţei umane, la realizarea destinului nostru creatural sub semnul Crucii lui Hristos”.

A acordat permanent atenţie tinerilor dascăli, pe care i-a consiliat în carieră, aceştia fiindu-i recunoscători pentru sfaturile primite. Un astfel de exemplu îl reprezintă și prof. dr. Constantin Miu, fostul său elev, care laudativ îl numea „Patriarh al Limbii şi Literaturii Române în judeţul Constanţa”.

De altfel, îi va închina şi o poezie numită Recunoştinţă:

Şi chiar de nu mai am părinţi
De carne şi de sânge,
Căci au plecat printre cei sfinţi,
Iar inima-mi îi plânge,
Te am pe tine bun părinte,
Iar eu pe veci te-oi ţine minte.
În faţa ta mă plec smerit,
Pentru iubirea ce-ai sădit
Cu mâini de grădinar de soi
Şi-ai dat din suflet un altoi.
Iar dacă azi sunt flamă vie
Să ştii că-ţi datorez şi ţie.

Ca o recunoaştere a seriozităţii de care a dat dovadă la catedră şi a preocupărilor sale intelectuale, a fost declarat de municipalitate Cetăţean de onoare al oraşului Medgidia, la data de 26 octombrie 2005. A murit în septembrie 2008.           

Surse bibliografice:

Decretul nr. 604/24.06. 1967
O.M. E.N.  nr. 5/1998.
***Dicţionar de personalităţi dobrogene, vol. III, coordonatori: Constanţa Călinescu, Liliana Lazia, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008
www.metamorfoze.wordpress.com
Adrian Ilie, Personalități marcante ale Medgidiei, Editura Ex Ponto, Constanța, 2017

Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România.

Citeşte şi:

Facria - aşezare a germanilor pe Valea Kara-Su