Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Criza de credibilitate în presă
Criza de credibilitate în presă
05 Sep, 2016 00:00
ZIUA de Constanta
2608
Marime text
2608
Marime text
Nu mai este de mult o noutate că mass-media este o afacere profitabilă. Ca urmare, s-a observat în ultimii ani o creştere substanţială a trusturilor de presă, inevitabil, o creştere a posturilor de jurnalişti în România. De aici până la o criză de credibilitate în presă n-a fost decât un pas. Cauzele acestei crize sunt numeroase: în primul rând, nu există un mediu propice pentru un jurnalism etic şi profesionist. Publicaţiile serioase se transformă peste noapte în tabloide, formatorii de opinie se aliniază unei prese mercantile şi de scandal, nu mai punem la socoteală nefericita legătură dintre politică şi media, ceea ce influenţează negativ obiectivitatea şi neutralitatea ştirilor, dar pozitiv interesele de afaceri ale conducerii.Mobilitatea angajaţilor de la un trust de presă la altul duce la lipsa loialităţii faţă de un patronat care rar respectă drepturile angajaţilor, darămite ale jurnaliştilor (care ar trebui să mai aibă şi spor de risc, spor de loialitate, spor de stres şi diurnele plătite, în cazul în care deplasările lor sunt mai lungi de o zi). Nu poţi cere un jurnalism de calitate fără să oferi condiţii propice desfăşurării acestuia.
Toate acestea duc la o viziune somnambulică, halucinantă, oscilantă. Credinţele şi principiile angajatului-ziarist se schimbă de la un patronat la altul, deformând imaginea unui jurnalist drept, justiţiar, obiectiv, pus în slujba adevărului. Modelele sunt atât de rare, încât la fiecare scandal de presă, la fiecare trust care apare sau dispare, la fiecare campanie electorală, mai pică un stâlp al luării de poziţie.
Mulţi ziarişti sunt corupţi, apărând interesele partidelor din care fac parte sau ale angajatorilor care sunt politicieni şi care le dictează tonul articolelor, şi asta în condiţiile în care salariile angajaţilor din presă (de la redactori, reporteri, tehnoredactori, până la şoferi, contabili şi portari) nu se regăsesc în mod real pe cartea de muncă. Pe lângă toate acestea, patronii din presă au o atitudine beligerantă faţă de sindicate, ba chiar îi ameninţă pe angajaţii care sunt membri în vreun sindicat că vor fi daţi afară, majoritatea angajatorilor fiind nişte subminatori ai drepturilor angajaţilor... Nu este de mirare că la şedinţele internaţionale unde s-au discutat problemele cu care se confruntă presa din România Aidan White, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, a punctat faptul că suntem printre cele mai corupte ţări din Europa, alături de Bulgaria.
De aceea, libertatea de exprimare începe chiar cu înfruntarea problemelor personale ale fiecărui jurnalist în parte şi apoi a celor din media. Codul deontologic al unui bun ziarist ar trebui să fie singurul după care se ghidează pentru a aduce la cunoştinţa publicului o ştire reală, obiectivă, neutră. La ce bun, atunci, orice formă de exprimare liberă, dacă nu e cenzurată de profesionalismul fiecăruia? Care ar fi soluţiile?
Soluţii sau utopii?
Separarea celor două puteri (politica şi presa) şi organizarea unei campanii puternice pentru un jurnalism independent şi de calitate ar fi una dintre soluţii. Demersurile pentru depolitizarea presei se fac de către reprezentanţii MediaSind prin acţiuni organizate. Cu toate acestea, există o rezistenţă acerbă din partea politicienilor care vor să acapareze presa, cu tot ce înseamnă ea (televiziune şi online), cu marionete puse la conducere sub stricta lor supraveghere. Înţelegerile pentru cine va conduce, pentru cât timp şi de către cine, mai ales, se duc prin negocieri interioare la nivel înalt. Dincolo de uşile capitonate sunt certuri aprige între membri, mulţi dintre ei recunoscând că au primit telefoane sus-puse pentru a pregăti alegerile. Începe campania parlamentară!Alte soluţii:
1. O nouă viziune care ar trebui să transforme media într-o voce publică, neutră;
2. Politicienii nu trebuie să aibă afaceri în media, sistemele radio nu ar trebui să fie pretexte pentru media;
3. Angajatorii din media trebuie să respecte condiţiile de muncă şi contractele.
Nu se ştie dacă îmbuibaţii politici îşi vor lua aşa repede mâna de pe presă, mai ales când le este un instrument aşa de util. Cel care are de suferit însă este „devoratorul de presă“, care vrea să se informeze corect despre ce se întâmplă în ţară şi în lume. Procesul, clar, este de lungă durată, dacă nu chiar imposibil în tot acest haos. Şi cui îi mai pasă, în definitiv, de alegător, când acesta e deja imun la schimbare?
Sursa foto : www.zehabesha.com
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
_thumb2.jpg)
_thumb2.jpg)
_thumb2.jpg)
_thumb2.jpg)
_thumb2.jpg)
