#Dobrogea Academică O istorie ce trebuie cunoscută

 
CONCLUZII: 60/65 de ani de informatică românească

• „Informatica restabileşte nu numai unitatea matematicilor pure şi a celor aplicate, a tehnicii concrete şi a matematicilor abstracte, dar şi cea a ştiinţelor naturii, ale omului şi ale societăţii. Reabilitează conceptele de abstract şi de formal şi împacă arta cu ştiinţa, nu numai în sufletul omului de ştiinţă, unde erau întotdeauna împăcate, ci şi în filosofarea lor”. Grigore C. Moisil (1906-1973), academician, profesor la Facultatea de Matematică din Bucureşti, Computer Pioneer Award of IEEE Computer Society (IEEE – 1996, „For the development of polyvalent logic switching circuits, the Romanian School of Computing, and support of the first Romanian computers"), părintele informaticii româneşti.
• „Orice știință care nu se dizolvă în aplicații practice este o știință infirmă, și inutilă. Marile invenții au fost făcute de savanți care erau în același timp erudiți. Cu simple incursiuni nu se poate reuși mare lucru. Trebuie atacat pe un front larg. Numai într-o asemenea manieră se va putea produce o străpungere mai importantă în frontul inamic al necunoscutului”. dr. Ștefan Odobleja (1902-1978), membru post-mortem al Academiei Române.
• Dacă Matematica nu ar fi fost „nimic nu ar fi fost”: nici zero şi nici fizica, chimia sau arhitectura, nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul, nici Informatica şi nici Cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale inventate de om, şi faţă de universul cunoştinţelor acumulate, Cunoaşterea îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi ordonat, să viseze şi să fie fericit. Marin Vlada, coord. proiectul ROINFO “Romanian Informatics”.

 
S-au finalizat concluziile în cadrul proiectului ROINFO „Romanian Informatics” ca urmare a publicării celor 4 volume (2019, 2020) din „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact” (editor coord. Marin Vlada), ce au fost incluse în biblioteca CRIFST - Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii, Academia Română.
Aceste concluzii se găsesc pe site-ul dedicat sintezei proiectului ROINFO: https://sites.google.com/view/roinfo/roinfo, in english http://c3.icvl.eu/2020/roinfo-conclusions.
 
ARGUMENTE
•         Înțelepciunea trecutului, înțelepciunea prezentului și înțelepciunea viitorului - Dezvoltarea IT/Computing/Informaticii în România
•         Istoria adevărată și relevantă este cea descrisă de cei care au trăit-o!
CUNOAȘTERE = ISTORIE: „Cunoaşterea este puntea care ne conectează cu toţi cei care au trăit vreodată înaintea noastră. De la civilizaţie la civilizaţie şi de la viaţă la viaţă, contribuim cu poveştile individuale care devin istoria noastră colectivă. Indiferent cât de bine păstrăm informaţiile despre trecut, cuvintele din aceste povestiri nu sunt decât «informaţii» până la momentul în care le dăm un înţeles. Modul în care aplicăm ceea ce ştim despre trecutul nostru devine înţelepciunea prezentului”. Gregg Braden. Mai amintim „Fără idei, fără conexiuni între fenomene, fără istorie nu se face cultură”, Solomon Marcus.
 
O istorie pentru un proces, eveniment, concept etc. poate fi o descriere mai simplă și care să ofere coerență, unele legături și explicații cu diverse concepte și termeni. În schimb, „Istoria informaticii românești” nu poate fi tratată matematic în termeni de teoremă sau teorii ce necesită definirea de ipoteze și concluzii. Se poate porni de la definirea sau de la ideea că, ISTORIA este reprezentarea cunoștințelor pe care o persoană le are prin diverse căi și metode pentru a explica: evenimente, decizii, procese, evoluții etc. Astfel, Istoria este la fel ca ÎNVĂȚAREA. Învățarea este evoluția în timp a cunoașterii spune Roger Bohn. Istoria despre „ceva” este evoluția cunoașterii despre acel ceva. În final, cititorul volumelor publicate în cadrul proiectului ROINFO va trebui să facă legături, să-și explice unele aspecte descrise, să înțeleagă unele decizii descrise în volume, să compare unele rezultate cu altele, să caute modele de urmat, să tragă concluzii și să-și elaboreze unele obiective viitoare. Să caute greșeli în decizii, să înțeleagă unele măsuri și programe urmate la un moment dat prin desfășurarea de evenimente și evoluții. E posibil ca, uneori, cititorul să caute ipoteze și să obțină concluzii din studiul celor descrise. Istoria este cu oameni, prin urmare istoria este ca omul, cu bune și cu rele, cu urcușuri și cu coborâșuri. Doar unii oameni au curajul să înfrunte aceste adevăruri.
„Proiectul unei istorii a informaticii în țara noastră, evident, este de mare complexitate din cauza multitudinii de instituții și de orientări științifice implicate, nu în ultimul rând, și din cauza întrepătrunderii și interacției cu matematica, biologia, chimia sau fizica, de exemplu (a se vedea „At the intersection of computer science with biology, chemistry and physics - in memory of Solomon Marcus”, eds. Gh. Păun, I. Petre, G. Rozenberg, A. Salomaa, Theoretical Computer Science, 701, 2017 și „100 Romanian Authors in Theoretical Computer Science”, eds. S. Cojocaru, Gh. Păun, D. Vaida, Ed. Academiei Române, 2018)” Dragoș Vaida, august 2018 – mesaj e-mail. 
 
De asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în vedere faptul că încă mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători, matematiciei, informaticieni, ingineri, economiști etc., ce au trăit în deceniile '50-'60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au construit primele calculatoare electronice din generațiile I-III. „Anul 1960: apărea prima profesie - programator calculatoare electronic; Anul 2018: sunt standardizate 23 de profile diferite de profesii IT și 40 competențe profesionale. Peste câțiva ani cererea de specialiști IT în Europa va fi cu 1 milion mai mare decât oferta.” Prof. dr. Vasile Baltac, președinte ATIC (Asociația pentru TIC din România), prezentare susținută la deschiderea Conferinței Naționale de Învățământ Virtual (CNIV), ediția a 14-a, Universitatea din Craiova, oct. 2016.

Am putea să ne imaginăm cum s-ar scrie ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI peste 50 sau 100 de ani? Ce s-ar întâmpla dacă nu am face acest efort astăzi? MULTE CUNOȘTINȚE S-AR PIERDE PE DRUM! De aceea am pornit de la un Motto: Istoria adevărată și relevantă este cea descrisă de cei care au trăit-o!
 
De ce 60/65 de ani de informatică românească?

1. Se poate lua ca reper anul 1953. În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA și URSS, în activitatea de cercetare privind “Teoria circuitelor de comutație” – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970).  Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisl primește - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society).
2. Se poate lua ca reper anul 1957, când România și-a construit propriul său calculator electronic. În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat și construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele București. Astfel, ROMÂNIA a fost a VIII-a țară din lume ce a proiectat și a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957).
3. Se poate lua ca reper anul 1959, când în România a apărut secția „Mașini de calcul”, la inițiativa acad. Grigore C. Moisil, care a funcționat în ultimii 2 ani terminali din cei 5 ani cât dura programul de studii la Facultatea de Matematică și Fizică din acea vreme. Aceasta a funcționat până în anul 1971 când s-a introdus secția „Informatică”.
4.  

Întâlnirea generațiilor de informaticieni

• Grigore C. Moisil, omagiat în Amf. S. Haret, Facultatea de Matematică și Informatică – 9 ianuarie 2019

Conferința de omagiere a acad. Gr. C. Moisil privind înființarea secției de „Mașini de calcul” la Facultatea de Matematică. Miercuri, 9 ianuarie 2019, în cadrul proiectului ROINFO, la Facultatea de Matematică și Informatică, la 60 de ani de la înființarea secției „Mașini de calcul”, s-a organizat o conferință de omagiere a academicianului Grigore C. Moisil. Evenimentul a avut loc începând cu ora 12:00 în Amfiteatrul „Spiru Haret” al Facultății de Matematică și Informatică (str. Academiei, nr. 14). În cadrul conferinței au fost prezentate secvențe audio-video care să reflecte personalitatea profesorului Grigore C. Moisil și, a fost făcută o prezentare a lucrării „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, organizații, evenimente, rezultate și tehnologii”, ce este în curs de elaborare pentru publicare, iar participanții la eveniment au aflat mai multe detalii cu privire la cariera și la viața academicianului Grigore C. Moisil.
Printre participanții la conferință s-au regăsit persoane care l-au cunoscut pe vizionarul ce a introdus informatica în România: prof. univ. dr. Ioana Moisil, prof. univ. dr. Stelian Niculescu, dr. Dan Farcaș, prof. univ. dr. Vasile Baltac, prof. univ. dr. Afrodita Iorgulescu, prof. univ. dr. Eufrosina Otlăcan, prof. univ. dr. Nicolae Popoviciu, prof. univ. dr. Radu Homescu, prof. univ. dr. Eduard Rădăceanu. La conferință s-a scos în evidență că prin ideile, direcțiile și acțiunile lui Moisil, sintetizate de: colaborarea cu ing. Leon Livovschi în utilizarea algebrelor Booleene la studiul automatelor cu contacte și relee (anul 1949); publicarea cărții „Teoria algebrică a mecanismelor automate” (1959); înființarea secției „Mașini de Calcul” la Universitatea din București (1960); înființarea Centrului de Calcul al Universității din București (CCUB) (1962); dotarea cu un calculator american IBM 360/30 la CCUB (1968); înființarea de secții de Informatică la unele universități din România și apariția liceelor de informatică (1970), profesorul Gr. C. Moisil și-a căpătat statutul de fondator al informaticii românești.
 
DESPRE PROIECTUL ROINFO
Proiectul național ROINFO „Realizări românești în domeniul Informaticii" și-a propus să elaboreze studii și cercetări pentru a descrie și explica „fenomenul" apariției, evoluției și dezvoltării informaticii în România. Acest demers nu poate fi complet și cuprinzător, fiind un început, decât dacă avem în vedere diversitatea de variabile în timp și spațiu. Suntem conștienți de faptul că studiile vor fi caracterizate de subiectivism, fiind vorba de oameni, evenimente, instituții, procese, teorii și aplicații, metode și tehnologii, evoluții și schimbări etc. De asemenea, demersul nostru este cu atât mai oportun și major, având în vedere faptul că încă mai există în viață oameni de știință, profesori, cercetători, ingineri, economiști etc, ce au trăit în deceniile '50-'60, când se consolida informatica pe plan mondial și, când s-au construit primele calculatoare electronice din generațiile I-III.
 
ETAPA I : Volumele "Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact. Oameni, instituții, concepte, teorii și tehnologii" 2019-2021- http://c3.cniv.ro/?q=2018/iir  , https://sites.google.com/view/roinfo/

• Volumul I (cap.1): Computing – Contextul internațional, 2019
• Volumul II (cap. 2): Computing – Contextul național, 2019
• Volumul III (cap. 3-6): Computing – Apariție și dezvoltare, 2020
• Volumul IV (cap. 7-10): Computing – Dezvoltare și impact, 2020
• Volumul V (cap. 11-12): Computing – Dezvoltare, 2021
Etapa II – Volumele VI-VII: "Computing -Informaticieni de prestigiu din România", 2021-2022 / ROCS - Romanian prestigious computer scientists
• partea I - Computing Classification System (CCS 2012) și Lista de persoane din domeniul informaticii
• partea II - realizări românești în domeniul informaticii și domeniile asociate lor (CV-uri ale unor persoane din mediul universitar, mediul IT, mediul preuniversitar)
 
MULȚUMIRI
În lunile iulie-septembrie 2018 au avut loc mai multe întâlniri la Casa universitarilor „Întâlnirea generațiilor de informaticieni”, contributori la volumul „ISTORIA INFORMATICII ROMÂNEȘTI” – Proiectul național ROINFO dedicat Centenarului Marii Uniri: „Realizări românești în domeniul Informaticii" – http://c3.cniv.ro/?q=2018/ro-info.
 
Pentru observațiile, discuțiile, sugestiile, criticile, inițiativele și contribuțiile efective la conținutul acestui volum, cu multă recunoștință, mulțumim următorilor (unele din discuții au avut loc la Casa Universitarilor, în lunile iulie-august-septembrie, cu ocazia „Întâlnirii generațiilor de informaticieni”): Dragoș Vaida, Ion Văduva, Constantin P. Popovici, Stelian Niculescu, Dan Farcaș, Grigor Moldovan, Virgil Emil Căzănescu, Ioan Tomescu, Adrian Atanasiu, Ileana Popescu, Denis Enăchescu, Mihail Cherciu, Nicolae Popoviciu, Tudor Bălănescu, Radu Nicolescu, Marian Gheorghe, Radu Homescu, Eduard Rădăceanu, Florin Boian, Rareș Boian, Ion Ivan, Virgil Chicernea, Gabriel Orman, Sabin Buraga, Emil Cătinaș, Victor Felea, Grigore Albeanu, Angela Ioniță, Adrian Adăscăliței, Radu Jugureanu, Ion Roceanu, Cătălin Radu, Valeriu Iorga, Marius Marușteri, Mihai Jalobeanu, Florin Ilia, Ion Radoslovescu, Gabriel Popescu.
 
Despre Marin Vlada:
Marin Vlada s-a născut la 12 iunie 1953, în Movila Verde, jud. Constanța. A absolvit Liceul Industrial Energetic din Constanța (1968-1973), cu durată de 5 ani. După admiterea la Facultatea de Matematică a Universității din București a efectuat stagiul militar termen redus (8 luni) – în acel an, în România a început efectuarea stagiului militar, înainte de facultate și nu după absolvirea facultății. A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București (1974-1978), promoția de informatică cu un număr mare de studenți în anul I (115). A absolvit anul V de specializare la Grupa „Limbaje specializate” (1978-1979). În anul 1998 a susținut Teza de doctorat: „Modele pentru explorarea bazelor de cunoştinţe şi aplicaţii în inteligenţa artificială", la Facultatea de Matematică, Universitatea din București, conducător științific prof. dr. Ion Văduva.
 
Poziții academice: la Centrul de Informatică și Organizare (CINOR), programator (1979-1984), prin repartiție gunernamentală (1979); la Centrul de Calcul al Universității București (CCUB - Facultatea de Matematică, programator/programator pr. III (1984-1992); la Catedra de Matematici aplicate și Informatică, Facultatea de Chimie, lector titular (1993-2001), conferențiar (2001-2018), profesor asoc. la Facultatea de Matematică și Informatică, din 1992; cercetător științific II la Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică și Informatică, din 2006. Din anul 2016 este membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română.
 
Citește și:

În premieră 10 ianuarie - Ziua națională a matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii, ziua de naștere a acad. Gr. C. Moisil