Două capiteluri de excepție din Muzeul Callatis

La sfârșitul anului 2015 s-au desfășurat, la Mangalia, lucrări de reabilitare a aleii Teilor. Cu acest prilej au fost descoperite: numeroase fragmente ceramice, două capiteluri ionice, două fragmente de piuă (vase din piatră cu pereții groși, folosite pentru mărunțit), diverse fragmente arhitectonice de mici dimensiuni și o fântână antică. Primul capitel l-am descoperit în ziua de 28 octombrie 2015. Este un capitel ionic, întreg, decorat cu volute (așa-numitele coarne de berbec), frunze și ove (ornamente arhitecturale de forma unei jumătăți de ou). Sculptat în calcar, capitelul a apărut pe partea de est a aleii Teilor, la aproximativ un metru adâncime, pe malul mării, pe latura de est a cetății Callatis.
 
În dimineața zilei de 2 noiembrie 2015, un alt important monument arheologic a apărut pe latura de est a vechii cetăți Callatis. Este vorba de o fântână antică, aflată la adâncimea de jumătate de metru de la nivelul de călcare. Fântâna era acoperită cu o dală mare din calcar, cu lungimea de 70 cm, lățimea 60 cm și grosimea 15 cm. După ce am îndepărtat această piatră, am observat o fântână de formă pentagonală, la suprafață, cu o adâncime de un metru și jumătate, alcătuită din zece asize (rânduri de piatră). Una dintre pietrele de la suprafață reprezintă o stelă funerară, care a fost refolosită la construcția fântânii. Am săpat în interior, până la adâncimea de trei metri (de la nivelul actual al solului) și am constatat că diametrul s-a lărgit până la 140 cm și a căpătat forma circulară. În funcție de modul de construire și materialul ceramic descoperit în interior, am datat fântâna în perioada romană.
 
În ziua de 20 noiembrie 2015, am descoperit un alt capitel ionic, aflat la o distanță de 12 metri de locul unde descoperisem primul capitel. Acesta a apărut cu prilejul săpării unui șanț, cu o lățime de doar 30 cm și adâncimea de 70 cm. Al doilea capitel este asemănător cu cel pe care l-am găsit în ziua de 28 octombrie. Este realizat tot din calcar de bună calitate, are aceleași dimensiuni și este decorat cu volute, frunze și ove, identice cu cele sculptate pe primul capitel. Am certitudinea că ambele elemente arhitectonice făceau parte din arhitectura aceleiași clădiri antice, posibil un templu. Lungimea acestor capiteluri este de 50 cm, lățimea 42 cm, iar înălțimea 18 cm.
 
Dimensiunile, tehnica de lucru și calcarul de bună calitate, din care au fost confecționate capitelurile, mă determină să concluzionez că meșterul (cioplitorul în piatră) a fost una și aceeași persoană. Dacă primul capitel a apărut pe partea dinspre est a aleii Teilor, chiar în zona unde începe panta spre Marea Neagră, al doilea capitel l-am descoperit pe latura de vest a aleii. Subliniez faptul că ambele capiteluri le-am descoperit în stratul de umplutură, și nu în complexuri arheologice. Terenul a fost afectat de locuirea aproape neîntreruptă din ultimele două milenii. Pământul a fost bulversat mai ales în ultimul secol, dovadă fiind numeroasele șanțuri săpate pentru introducerea rețelelor de: apă, canalizare și curent electric.
 
Amintesc faptul că în Antichitatea greco-romană existau trei ordine (stiluri) arhitectonice: doric, ionic și corintic. Elementele ordinului ionic, căruia îi aparțin cele două capiteluri, sunt: cornișa, friza, arhitrava, capitelul, coloana, baza de coloană și stylobatul (platforma). Capitelul face trecerea dintre fusul coloanei și arhitravă, rolul său fiind acela de a transmite încărcătura de la arhitravă către coloană.
 
Spuneam, în momentul în care am descoperit primul capitel, că este printre cele mai importante artefacte pe care eu le-am descoperit la Callatis, în ultimele două decenii. Faptul că am descoperit și al doilea capitel întreg, după doar câteva zile, este aproape de necrezut. Cu siguranță că mai există multe alte artefacte și monumente arheologice îngropate pe aleea Teilor din Mangalia. Poate că, peste alte câteva decenii, când aleea va fi din nou reabilitată, se vor găsi suficiente fonduri financiare pentru a fi cercetată întreaga suprafață.
 
În ceea ce privește aceste descoperiri de excepție, îmi permit, în final, să formulez o concluzie mai puțin științifică: probabil că, așa cum au fost cioplite în calcar, în aceeași perioadă, în urmă cu aproape două milenii, de către același meșter, așa cum au făcut parte (cu siguranță, împreună) din aceeași clădire antică și așa cum au zăcut împreună, în pământ, la mică distanță între ele, timp de aproape două mii de ani, cele două capiteluri și-au dorit să rămână împreună și în următoarele decenii sau poate chiar secole, în expoziția muzeului callatian, dacă această expoziție muzeală va mai exista.
 
Despre Sorin Marcel Colesniuc   

 
Dr. Sorin Marcel COLESNIUC, cercetător ştiinţific, a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi a primit titlul de DOCTOR în istorie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. De asemenea, a absolvit un master în ştiinţe politice la SNSPA Bucureşti, specializarea „Securitate şi Diplomaţie”. A fost directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia în perioada 2009 - 2013, apoi şeful Muzeului „Callatis” (din cadrul Complexului Cultural Mangalia) în perioada 2013 - 2017. A iniţiat şi coordonat sute de proiecte culturale şi a participat la numeroase conferinţe, colocvii şi sesiuni ştiinţifice, naţionale şi internaţionale. Pentru activitatea ştiinţifică şi culturală a primit numeroase premii, diplome şi distincţii. A publicat opt cărţi ca autor sau coautor şi coordonator ştiinţific, peste 70 de studii în reviste ştiinţifice de specialitate şi peste 400 de articole în reviste de cultură şi ziare, prin care a popularizat istoria locală şi naţională. Cea mai importantă realizare a sa, în plan profesional, o reprezintă recuperarea de la Moscova, în anul 2011, a singurului papirus antic descoperit pe teritoriul României. Papirusul fusese trimis la Moscova pentru conservare şi, timp de jumătate de secol, toţi oamenii de ştiinţă din România l-au considerat ca fiind pierdut.
 
Citeşte şi: 
 
Colaborare ZIUA de Constanţa
Sorin Marcel Colesniuc propune o nouă serie de articole pentru pasionaţii de istorie
  
Interviu online cu cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc. Tema este - „Ce a însemnat Primul Război Mondial pentru Dobrogea“

 
Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (VII)