Exerciții de bunătate

Chiar nu există scuze de a nu fi generos, mai ales dacă viaţa a fost bună cu tine. Nu poţi să treci prin ea fiind surd şi mut la durerile semenilor tăi şi nici spunându-ţi că ai alte treburi mai importante de făcut şi că nu le poţi tu rezolva pe toate. Aşa este. Nu poate nimeni rezolva toată suferinţa lumii, dar dacă te-ai concentra tot atât de mult pe dorinţa de a dărui cât te concentrezi pe dorinţa de a cheltui, ei bine, poate că lucrurile s-ar echilibra într-un fel.

De ce nu? În plus, oricum faci curăţenie prin dulapuri şi prin debarale. Lucrurile care nu-ți mai trebuie sau de care te-ai plictisit, sau care nu-ți mai vin, dar sunt încă în stare foarte bună, pune-le deoparte şi bucură nişte copii, tineri sau… pe oricine mai vrei.
Dar dacă vrei ca generozitatea ta să treacă la un nivel mai înalt şi să devină chiar un stil de viaţă, iată câteva idei pe care le-ai putea pune în practică, prin care ai putea susţine cauza ta preferată şi prin care, pur şi simplu, ai putea îmbunătăţi lucrurile din jurul tău.

Transformă petrecerea copilului tău într-o petrecere de cadouri şi donaţii pentru alţi copii. Nimeni nu va fi ofensat, nici măcar părinţii mai orgolioşi, că odraslele lor au primit cadouri la o petrecere, chiar dacă nu era ziua lor, ci a sărbătoritului. Ştiaţi că există părinţi care nu-şi permit să cumpere nici măcar o carte de poveşti copiilor lor? Ştiaţi că nu există copil căruia să nu-i placă poveştile şi cărţile pentru copii? Iată ce ai de făcut, transformă petrecerea copilului tău într-o bucurie generalizată. Pe site-urile de specialitate, sau chiar pe site-urile editurilor, poţi oricând găsi reduceri la cărţi, plus că mai multe cumpărături pe acelaşi produs - ca să nu se supere nimeni! - îţi pot aduce o reducere substanțială. Ai grijă doar să fie o carte cu poveşti multe. Nu-i aşa că toată lumea iese în câştig?

Mult timp nu am înţeles de ce unii pelerini de pe Camino spuneau „merg pentru mama”, sau „merg pentru soţia mea” sau „merg pentru fiul meu”, până când am vizionat filmul „The Way”, în care un tată prelua rucsacul fiului său şi echipamentul pentru Camino şi mergea pe acest drum în locul lui. De ce? Pentru că chiar în ziua când acesta ar fi vrut să pornească la drum, s-a pornit o furtună şi şi-a pierdut viaţa în prima zi a pelerinajului pe care dorea să-l facă. Tatăl vine din America în Spania să recupereze trupul fiului şi să se ocupe de înmormântare, dar… ştiind că aceasta fusese ultima dorinţă a copilului său - adică aceea de a merge pe jos 790 de km - îşi pune rucsacul în spinare şi face drumul în locul lui. Nu ştiu dacă e un gest de generozitate sau unul de iubire, dar uneori noţiunile vin din aceleaşi rădăcini umane ale spiritului nostru.

Dacă eşti dependentă de tricotat şi te-ai trezit din cauza aceasta că ai casa plină de tot felul de lucruşoare drăguţe, împletite în timp ce-ţi urmăreai telenovela preferată sau în timp ce-ţi aştepţi soţul de la muncă, ei bine, organizează în oraşul tău un concurs de tricotat şi cheamă-ţi vecinii, rudele, prietenii la un târg de hand-made-uri. Fă întrecere cu prietenele tale care au aceleaşi preocupări, o întrecere prietenească, desigur, şi testaţi-vă creativitatea şi dexteritatea în acest mod. Apoi strângeţi toate aceste minunăţii colorate care au ieşit de sub andrelele voastre şi puneţi-le la vânzare. Banii strânşi donaţi-i unui azil de bătrâni sau unei case de copii, deopotrivă cu lucrurile rămase. Cine n-are nevoie de un pulover călduros pe timp de iarnă? Sau de o pereche pufoasă de şosete atât de frumos colorate? Sau cum poţi să refuzi o pereche de cipici albaştri cu floricele? Păi nu prea poţi.

Ideea este că dacă eşti un om căruia îi pasă de cei din jur vei găsi o mie de metode să-i faci fericiţi şi, mai mult decât atât, vei deveni sau chiar vei impune un model pentru alţii. În ultima vreme, am observat că au apărut tot felul de „scorpii” care vor să demonstreze cât sunt de rele, de bazate, de puternice, într-un cuvânt, de moderne şi că dacă vor, pot obţine orice, bineînţeles călcând pe cadavre, sau parcă aşa se spune, nu? Sunt tipele acelea care-şi concentrează atenţia cum să obţină mai repede un bărbat, suflându-i-l alteia, sau o slujbă, făcându-le altora viaţa mizeră. Aşa au citit ele în nu ştiu care reviste despre chestia asta, că fetele rele ajung unde vor, aşa au înţeles ele să se mişte prin viaţă, ţesând un ghem de intrigi în care, inevitabil, singure vor pica. Am văzut prea multe cazuri de astfel de femei care şi-au distrus viaţa din orgoliul acela prostesc de a nu se lăsa mai prejos decât altcineva, orice-ar însemna asta. Dacă şi-ar fi concentrat însă întreaga atenţie şi energie pentru o cauză nobilă Universul le-ar fi răsplătit cu acele zâmbete pe care nu le vor mai primi niciodată, pentru că au ales încruntătura şi un drum închinat propriului orgoliu.

Am divagat puţin pentru că am observat că binele, deşi este cel mai simplu de făcut şi-ţi aduce o imensă bucurie în suflet, totuşi, oamenii aleg nepăsarea asta fără sens și ridicatul din umeri. Dacă tot este să-ţi compari puterile, de ce n-ai face acte demonstrative de caritate? Dacă tot eşti aşa de bună în a mobiliza mulţimile, de pildă, de ce să n-o faci pentru o cauză nobilă.
 
Sursă foto: www.spring.org.uk
 
www.mala-hierba.com/generozitatea-ca-stil-de-viata/