Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
11:38 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

În curs de apariție Volumul „Cotul Donului 1942. Memorii, documente și transcrieri”

ro

21 Apr, 2021 00:00 5536 Marime text
  • A participat la lupte și Batalionul 9 din Regimentul 36 Infanterie Cernavodă

Atac la baionetă executat de trupele române pentru ieșirea din încercuire. Cu cei 70 până la 80 de oameni ce mai rămăsese, Regimentul hotăreşte să atace la baionetă pentru a scăpa din cerc. În nici un caz predarea. Preferăm să murim cu toții, decât să cădem vii în mâna rușilor. Ca la Mărăsești în anul 1917, atacuri date la baionetă" este descrierea unui ofițer român și reprezintă un fragment din viitoarea lucrare „Cotul Donului 1942. Memorii, documente și transcrieri”.



Aceste scene s-au petrecut în satul Golovski în 22.11.1942. Câți dintre noi cunosc acele fapte petrecute acum mai bine de 78 ani?

Din Dobrogea, la luptele de la Stalingrad și Cotul Donului (frontul de est, URSS, 1941-1942) a participat și Batalionul 9 din Regimentul 36 Infanterie Cernavodă (comandant colonel Gheorghe Vătășescu), iar medicul regimentului a fost dr. Ștefan Odobleja, care a fost numit căpitan medic în luna mai 1941 al Regimentului 36 Infanterie de la Cernavodă.

În viitorul volum va fi inclus și articolul „Memorii de război ale savantului dr. Ștefan Odobleja – medic militar, creatorul ciberneticii generalizate, privind luptele de la Stalingrad și Cotul Donului (frontul de est, URSS, 1941-1942) " de Ștefan Odobleja jr. și Marin Vlada.

De-a dreptul terifiantă este relatarea privind retragerea de după Stalingrad şi de după Cotul Donului, unul dintre actorii de aici fiind chiar Dr. Odobleja. Drumul până în ţară, desfăşurat pe parcursul lui 1943, a fost un calvar supraomenesc şi este curios, deşi pare incredibil, cum în scurtele intervale de acalmie Odobleja a găsit şi timp de lectură sau de scris câte o disertaţie de psihologie, cum s-a întâmplat la Odessa ori la Bulta, în Transnistria, căci nu putea renunţa, era un mod de a uita «grozăviile trăite». Între timp, întors în ţară, s-a prezentat la regimentul din Cernavodă, unde demult fusese dat mort, iar întoarcerea sa avea să le pricinuiască celor de aici încurcături în evidenţa efectivelor".

Ca medic militar dr. Ștefan Odobleja participarea la Al Doilea Război Mondial (1941-1945). În noaptea declanșării războiului mondial a fost mutat de la Regimentul de Lipcani-Basarabia (care trecuse din Dorohoi, la la Turda și apoi la Târgoviște), la un alt regiment, tot disciplinar, de Bazargic, refugiat la Cernavodă. „Pe 1 noiembrie 1941 am fost numit medic al regimentului 36 Infanterie. Numirea în noua funcție m-a obligat să acționez foarte repede în vederea pregătirii medicilor de batalioane, cât și asigurarea bazei materiale din punct de vedere sanitar necesară în campanie. Odată cu terminarea pregătirii de campanie, am început deplasarea spre front (frontul de est, URSS) când pe jos, când cu trenul. Mersul pe jos a început de la Cernăuți, am trecut pe la Lvov și ne-am deplasat cu trenul până la Nipropetrovski, unde era o gară cu foarte multe linii de cale ferată. Apoi, pe jos am trecut râul Doneț, ajungând la Zaporoje".


Ștefan Odobleja a lăsat generațiilor de după el o autobiografie cu multe evenimente, trăiri, peripeții, obstacole, dezamăgiri, nedreptăți etc. Autobiografia evidenţiază cum de timpuriu tânărul Odobleja şi-a format metode proprii de a învăţa, citind mult şi „ţinând caiete de idei sugerate de lecturi sau de observaţii personale“.

Apoi, a venit Al doilea Război Mondial, la care Odobleja a participat ca medic de regiment, perioadă zugrăvită în autobiografie de-a lungul unor pagini tulburătoare. Avem de-a face cu un veritabil jurnal personal, mărturie a ororilor, tragediilor individuale şi colective, a raporturilor dintre aliaţii de război (în care germanii nu-şi ascundeau dispreţul la adresa românilor), a raporturilor cu populaţia din localităţile ocupate în spaţiul sovietic (raporturi nu întotdeauna de adversitate, mai ales în Ucraina), mărturie despre suferinţă, mizeria adusă de război, despre supravieţuire şi despre multe altele din tenebrele sufleteşti şi bizareriile de care e capabil omul în situaţii limită.


Surse:
  1. Grupul de pe facebook „Cotul Donului - Stalingrad - Stepa Calmuca 1942" ,
  2. Site Ștefan Odobleja - https://odobleja.ro/


Despre Marin Vlada:
Marin Vlada s-a născut la 12 iunie 1953, în Movila Verde, jud. Constanța. A absolvit Liceul Industrial Energetic din Constanța (1968-1973), cu durată de 5 ani. După admiterea la Facultatea de Matematică a Universității din București a efectuat stagiul militar termen redus (8 luni) – în acel an, în România a început efectuarea stagiului militar, înainte de facultate și nu după absolvirea facultății. A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București (1974-1978), promoția de informatică cu un număr mare de studenți în anul I (115). A absolvit anul V de specializare la Grupa „Limbaje specializate” (1978-1979). În anul 1998 a susținut Teza de doctorat: „Modele pentru explorarea bazelor de cunoştinţe şi aplicaţii în inteligenţa artificială", la Facultatea de Matematică, Universitatea din București, conducător științific prof. dr. Ion Văduva.


Poziții academice: la Centrul de Informatică și Organizare (CINOR), programator (1979-1984), prin repartiție guvernamentală (1979); la Centrul de Calcul al Universității București (CCUB - Facultatea de Matematică, programator/programator pr. III (1984-1992); la Catedra de Matematici aplicate și Informatică, Facultatea de Chimie, lector titular (1993-2001), conferențiar (2001-2018), profesor asoc. la Facultatea de Matematică și Informatică, din 1992; cercetător științific II la Centrul de Cercetări în Informatică, Facultatea de Matematică și Informatică, din 2006. Din anul 2016 este membru titular CRIFST (Comitetul Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii), Academia Română.


Citește și:

#DobrogeaAcademică: Savantul Ștefan Odobleja pe plaiurile dobrogene, la Cernavodă
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii