În toamnă, va fi inaugurat ansamblul statuar „Ovidiu Metamorfoze“ Evenimente speciale, la finele lunii, cu ocazia Zilelor Oraşului Ovidiu (galerie foto + video)

Ediţia a zecea a Zilelor Oraşului Ovidiu se va desfăşura în acest an, între 29 iunie şi 1 iulie. Se anunţă un eveniment deosebit, pe toate gusturile şi pentru toate vârstele, administraţia locală din Ovidiu dedicându-le locuitorilor oraşului importante acţiuni artistice şi sportive. 
 
Vineri, 29 iunie, la Centrul Cultural Ovidiu, cu începere de la ora 15.00, se va desfăşura Festivalul Cântecului Popular „Elena Roizen“ (ediţia a 11-a), evenimentul cuprinzând şi un recital Constantin Enceanu. Această ediţie a festivalului va fi ultima când se va ţine la această dată, în cadrul Zilelor Oraşului. După cum a precizat George Scupra, primarul oraşului Ovidiu, de la anul, festivalul va avea loc pe 1 februarie (ziua de naştere a Elenei Roizen), ca un eveniment cultural separat de Zilele Oraşului. Tot vineri, 29 iunie, la debarcader, de la ora 20.00, a fost programată ediţia a doua a Festivalului de Muzică Folk, invitaţi speciali fiind Mircea Vintilă, Emeric Imre şi Walter Ghicolescu. Cu aceeaşi ocazie, va avea loc şi un foc de tabără. De asemenea, în ziua de vineri, de la ora 16.00, Stadionul Orăşenesc din Ovidiu va găzdui o întrecere de lupte tătărăşti (kureş).

„Gabriel Cotabiţă şi prietenii“ 

Sâmbătă, 30 iunie, de la ora 20.00, la parc faleză, ovidienii se vor delecta cu spectacolul „Un secol de muzică românească - Gabriel Cotabiţă şi prietenii“, la care au fost invitaţi Gabriel Cotabiţă, Adrian Temişan, Gheorghe Gheorghiu, Horia Moculescu, Adrian Daminescu, Mihai Constantinescu, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Oana Sârbu, Silvia Dumitrescu şi Sanda Ladoşi. „Sunt artişti cu care generaţia noastră a crescut. Va fi un spectacol deosebit, de aproximativ trei ore, care sunt sigur că va avea un real succes“, a precizat primarul George Scupra. În programul de sâmbătă, este inclus, de la ora 17.00 (pe aceeaşi scenă din zona parcului faleză) şi un concurs dedicat celor tineri (copii ai comunităţii, de la clasa pregătitoare până la clasa a 12-a), „Elevii au talent“ (gala finală). Participă copii din oraşul Ovidiu, de la Şcoala Gimnazială „Poetul Ovidiu“ şi de la Liceul Tehnologic „Ion Podaru“, dar şi dacă învaţă în alte localităţi. În cadrul spectacolului, unii vor dansa, alţii vor cânta, iar alţii vor face teatru, toţi urmând a beneficia de un premiu. 

La cros sunt aşteptaţi în jur de 700 de alergători 

Duminică, 1 iulie, este ziua dedicată crosului oraşului Ovidiu (ediţia a cincea), dar şi seara, de la ora 20.00, în parc faleză, recitalului Grasu XXL, Maximilian, Nadir şi Irina Rimes şi unui show de lasere. La cros, care se va desfăşura pe şoseaua naţională (cu startul la ora 9.00), sunt aşteptaţi în jur de 700 de participanţi. Competiţia se va desfăşura pe trei categorii de vârstă (10-14 ani, 14-18 ani şi peste 18 ani), iar toţi alergătorii vor fi premiaţi. Primarul George Scupra a precizat că pentru evenimentele din cele trei zile dedicate Zilelor oraşului Ovidiu, bugetul e de aproximativ 30.000 de euro.
 
„Am încercat să pregătim un program pe toate gusturile, dorind ca toţi locuitorii să se regăsească în aceste evenimente. Am editat şi o broşură, care va ajunge la fiecare locuitor“, a mai spus primarul oraşului Ovidiu.

Proiect de suflet, de identitate locală 

Un proiect de suflet, de identitate locală, al administraţiei locale din Ovidiu este ansamblul statuar „Ovidiu Metamorfoze“, care se estimează că va fi inaugurat în oraş în toamna acestui an. Va fi amplasat undeva la şosea, în dreptul Primăriei, lângă biserică şi Casa Căsătoriilor. „Suntem destul de avansaţi pe tot ce înseamnă proceduri. Tema nu e aleasă întâmplător, suntem la 2.000 de ani de la moartea poetului. Dacă am fi realizat ansamblul acum zece ani sau cinci ani, nu ar fi avut aceeaşi însemnătate pentru noi“, a punctat primarul George Scupra.
 
Realizat din piatră, ansamblul cuprinde statuia lui Ovidiu, metamorfozată, iar celelalte elemente statuare reprezintă viaţa şi moartea, dar totodată pot duce cu gândul şi la Sulmona (locul de naştere a poetului), şi la Tomis. Administraţia locală din Ovidiu a purtat discuţii pentru ca la inaugurare să fie prezenţi şi reprezentanţi ai oraşului italian Sulmona, cu care Ovidiu este înfrăţit.

Sculptorul este Vladlen Babcineţchi

„Ansamblul statuar va intra în patrimoniul oraşului Ovidiu. Peste ani, va fi clar un reper, o atracţie turistică. Ansamblul (pentru care Primăria Ovidiu plăteşte 30.000 de euro) este realizat din piatră, pentru că ţinem la identitatea locală (Canara, cariera de piatră). Sculptorul este Vladlen Babcineţchi (n.r. doctor în inginerie industrială). Îmi place foarte mult că vorbim de centenar şi ne mai unim o dată cu Republica Moldova, având în vedere că Vladlen Babcineţchi este născut peste Prut, iar după Revoluţia din 1989 a venit în România, stabilindu-se la Iaşi. Are dublă cetăţenie. Este foarte tânăr, are 35 de ani, şi foarte priceput. Nu o spunem noi, ci operele sale. Are expoziţii internaţionale, iar o operă de-a sa e la Ambasada României de la Moscova. Are şi la Constanţa două opere expuse“, a punctat primarul George Scupra.

Statuie diferită de celelalte două

Statuia lui Ovidiu din cadrul ansamblului se deosebeşte de cele de la Sulmona şi de la Constanţa, fiind realizată o metamorfoză. „E vorba, până la urmă, de o operă artistică, poetică. Nu ne-am dorit să realizăm o a treia statuie la fel, cum există la Sulmona şi la Constanţa. E vorba de poetul Ovidiu metamorfozat, s-a transformat, opera sa principală fiind legată de metamorfoză. E vorba de o metamorfoză a trupului, care începe din partea inimii, partea stângă. Îi creşte o aripă, a muzei să o numim, se văd tendoane, muşchi cum efectiv se transformă. Cu cealaltă mână smulge o pană. Muza şi pana cu care scrie. Intră într-o transformare şi laurii romani de pe cap, cu tot ce înseamnă creaţie. Ovidiu este într-o poziţie şi tristă, şi arogantă, ne priveşte puţin de sus. Parcă şi zboară, te duce cu gândul aripa. Viaţa este reprezentată de cealaltă componentă statuară în poziţia fătului, dar poate fi şi Gânditorul de la Hamangia. Moartea poate duce cu gândul la mormântul poetului, care e undeva pe aceste locuri. Legat de identitatea locală, venim în ansamblul statuar cu ziduri romane parţial căzute, realizate din cărămidă“, a punctat primarul George Scupra.