Istoria Dobrogei - Geografie - Localități Callatis (galerie foto)

Orașul-port Callatis a fost întemeiat pe coasta vestică a Mării Negre la sfârșitul sec. VI î. H. de coloniști greci din Heracleea Pontică pe locul așezării getice Cerbatis/Acervatis. După o evoluție înfloritoare independentă, dar și sub dominația romană de 6 secole, orașul a dispărut în contextul marii invazii slave din 602.

Origini

Callatis/Kallatis (gr.), actualul oraș Mangalia, a fost fondat la sfârșitul sec. VI î. H. de coloniști greci (#POPULAȚIE-POPOARE 2018) din orașul Heracleea de pe coasta sudică a Pontului Euxin/Marea Neagră (litoralul nordic al Turciei asiatice), pe locul așezării getice Cerbatis/Acervatis. Heracleea fusese întemeiată de coloniști din orașul grec Megara (vecin cu Atena).
 

Izvoare

Izvoare antice târzii care menționează înființarea coloniei: romanul Plinius cel Bătrân (23-79), Natualis Historiae (IV, II, 14), grecul Strabon (sec. I î. H. – sec. d. H.), Geographia (VII, 6, 1; XII, 3, 6) și grecul Pseudo-Scymnos (sec. I î.H.), Periegesis. O sursă generală este lucrarea grecului Memnon (sec. I), probabil locuitor al orașului: De Heracleia. Un alt izvor este opera grecului Diodor din Sicilia (sec. I î. H.): Ιστορική Βιβλιοθήκ/Biblioteca istorică.

Politica internă

Organizarea politică era asemănătoare celorlalte colonii ale Megarei din Pontus Euxinus și Propontida (Marea Marmara).
Magistrul eponim, cel care al cărui nume devenea și nume al anului, se numea basileus.
Orașul a dispărut după marea invazie a slavilor la sud de Dunăre din anul 602, când s-a așezat în teritoriile balcanice ale Imperiului Roman de Răsărit (Bizantin).

Politica externă

În ansamblu, istoria politică a Callatisului a fost strâns legată de cea a celorlalte colonii grecești de pe coasta vestică a Mării Negre.
Dezvoltarea orașului a permis ca, la sfârșitul sec. IV î. H., să conducă alianța orașelor pontice răsculate împotriva lui Lisimach, diadohul (succesor al lui Alexandru Macedon) Traciei.
 
În 262 î. H., orașul s-a aliat cu vecina Histria (#GEOGRAFIE-LOCALITĂȚI – Histria 2018) împotriva Byzantionului (Constantinopol/Istanbul), în lupta pentru controlul Tomisului vecin. După înfrângere Callatis și-a reluat cursul dezvoltării, ca urmare a relațiilor comerciale cu alte colonii din Marea Neagră și metropolele din Grecia, inclusiv cu Alexandria din Egiptul condus de dinastia fondată de diadohul Ptolemeu.
 
Criza de la sfârșitul sec. II î. H. obligă Callatisului să solicite ajutor militar coloniei Apollonia Pontică (Sozopol, Bulgaria).
În 73 î. H. orașul intră în coaliția antiromană inițiată de regele Mitridates VI Eupator al Pontului (nordul Turciei asiatice). Ca urmare, în 72/71 î. H. Callatis a fost cucerit, ca și alte colonii pontice, de proconsulul (guvernator roman) Macedoniei, M. Terentius Varro Lucullus, care i-a impus un foedus (tratat de alianță). În 62/61 î. H., în alianță cu geții localnici, orașele pontice se revoltă împotriva guvernatorului C. Antonius Hybrida.
La jumătatea sec. I î. H., Callatis a intrat sub dominația regelui dac Burebista (82 î. H. – 44 î. H.), ca și întreg litoralul vestic al Pontului Euxin.
 
În timpul domniei împăratului Augustus, în urma expedițiilor din 29-27 î. H., localitatea a fost cucerită de M. Licinius Crassus. În consecință, Callatis a intrat în Comunitatea Pontică controlată de romani. În anul 46, împăratul Claudius a decis transformarea regatului clientelar (vasal) al tracilor odrisi în provincia Moesia (Bulgaria dintre Dunăre și Balcani), în care a fost inclus și Callatis. Ca urmare a divizării provinciei în 86 de către împăratul Domitianus, orașul a fost integrat Moesiei Inferior (cursul inferior al Dunării).
Monede

a. Epoca greacă

Dezvoltarea economică pe baza exportului de cereale obținute în teritoriul rural al orașului, a permis inițierea activității monetare în a doua jumătate a sec. IV î. H. Primele monede au fost drahme de argint, pe care erau reprezentate eroul mitologic Heracles cu arcul și măciuca, spicul de grâu și inscripția KALLA.

Au fost emise și monede divizionare din argint numite hemidrahme.
 
În sec. III-II î. H. au fost bătute diverse monede din bronz, pe aversul cărora figurau zeii Demeter (agricultura), Apollon (lumina), Athena (înțelepciunea), Dyonisos (vița de vie), Heracles, Hermes (comerțul), iar pe revers inscripția KALLA/KALLAT și spicul de grâu.
De asemenea, au fost emiși stateri din aur de tipurile Alexandru și Lisimah, cu inscripția BASILEOS LYSIMAXON.
 
În sec. III î. H., puterea financiară a Callatisului crescuse până la punctul în care a fost capabil să împrumute Histria cu monede din aur, care au fost descoperite la Dăeni (SV jud. Tulcea), Mărășești (jud. GL) și Anadol (Reni, Ucraina).

b. Epoca romană

După o primă emisiune în timpul domniei lui Nero (54-64), activitatea monetară propriu-zisă a început cu monede de bronz în cursul domniei lui Antoninus Pius (138-161).
Emisiunile de monede au încetat în timpul împăratului Filip Arabul (244-249), în plină criză a imperiului din sec. III.
 
Cele mai multe monede aveau pe avers efigia și titulatura împăraților, iar pe revers diferite imagini și inscripția KALLATIANON.

Începând cu sec. III, în oraș au fost folosite și monede romane, care se încadrau în circulația monetară a provinciei Moesia Inferior.

Cultura

Dezvoltarea economică a reprezentat și cadrul unei intense vieți culturale. Astfel, lucrările literare și științifice ale unor callatieni precum Demetrios (sec. III î. H.) și Satyrus „Peripateticul” (sec. II î. H.) au devenit cunoscute în întreaga lume greacă. Un caz unic pe teritoriul României este descoperirea unui text pe papirus într-un tumul (mormânt antic acoperit cu o movilă de pământ) de sec. IV î. H., din păcate deteriorat.

Religie

Zeii cei mai venerați la Callatis erau Apollon, Demeter, Afrodita, Athena, Zeus (zeul suprem), Heracles, Artemis (zeița vânătorii), Agathos Daimon și Dyonisos/Dasyllios.
Mai multe inscripții din epoca elenistică (postalexandrină) și romană atestă activitatea thias-urilor, asociații ale adoratorilor lui Dyonisos. De asemenea, o dedicație din sec. I î. H. menționează antron-ul inițiaților. La jumătatea sec. I exista o instituție cultural-religioasă numită gerusia.

Cercetări arheologice

Săpăturile arheologice au fost inițiate la începutul sec. XX, dar nu pot fi realizate sistematic deoarece orașul modern se întinde deasupra celui antic. În timpul cercetărilor sporadice din 1924-1944, Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971) a descoperit unele monumente, cea mai importantă fiind incinta orașului din era elenistică.
 
Au mai fost găsite o mare bazilică din sec. V-VI și, în exteriorul incintei, o casă în care s-a descoperit un tezaur de circa 7000 de monede, majoritatea din sec. III. În teritoriul rural al coloniei au fost găsite o necropolă din sec. IV-II î. H. și una din epoca romană târzie, precum și tumuli cu construcții complexe. De-a lungul timpului, marea a invadat țărmul zona portului, unde explorările subacvatice au găsit fragmente arhitectonice și inscripții. 

Bibliografie cronologică

VASILE PÂRVAN, Gerusia din Callatis, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, București, 39, 1920, p. 51-90.
CONSTANTIN PREDA, Callatis, București, 1963.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 123-126. (Callatis/D. P. & Gh. Poenaru-Bordea).
ANDREI RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II, Ex Ponto, Constanța, 1998.
MIRCEA PETRESCU-DÂMBOVIȚA & ALEXANDRU VULPE (coord.), Istoria românilor, vol. I (Moștenirea timpurilor îndepărtate), Ed. Enciclopedică, București, 2001.
SILVANA COJOCĂRAȘU, Callatis, legenda Mării Negre (I-XIII), „Studii Pontice”, 2011-2013, www.alternativaonline.ca
 
Despre Marius Teja 
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citește și:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Istoria Dobrogei - Populație - Personalități Darius I