La Mulți Ani Grecia! - Χρόνια Πολλά Ελλάδα!

• Iluminismul veacului al XVIII-lea, clamează egalitate și emancipare, iar glasul intelectualilor cu idei și principii a ținut aprinsă torța mișcărilor de eliberare națională antiotomană.

 
Popoarele din Balcani asuprite au îndurat apăsătorul jug și tirania păgânătății cu lacrimi, suferință și moarte. Deșteptarea conștiinței naționale tulbura Sublima Poartă a lui Mahmud al II-lea( 1808-1839) și chiar Monarhiile Europei, care nu erau încântate de această reverie, doreau  să înăbușe toate încercările de eliberare. Interesele se schimbau prin negocieri, încât nu se mai știa cine este ,,prieten". Mulți greci au luat drumul pribegiei și au continuat lupta, atrăgând de partea lor pe conaționalii risipiți, de pretudindeni.
 
Comunitățile din diaspora, de la Gibraltar până la Odesa, au înființat școli grecești cu ajutorul negustorilor greci bogați, pentru a educa și înălța steagul demnității. Studenți școliți în Europa, înflăcărați și entuziasmați de ideile și roadele Revoluției franceze au contribuit cutezător, ca visul și dorința de libertate și dreptate să fie aievea. Principiile traduse în grecește, pentru ,,Sfânta Revoluțiune", au încălzit inimile grecilor, cu veselii vijelioase și au rămas pe veci alături personalități ale vremurilor: Lordul Byron, Istoricul scoțian Thomas Gordon...Mișcarea de eliberare este torța aprinsă de ideile revoluționare iluministe ale multor patrioți, care împreună cu vizionarul internaționalist Rigas, acest tesaliot născut  în 1757 la Velestino,  a răsunat ca o marsilieză a libertății și demnității.

Astfel, sub acest îndemn ,,Libertate sau moarte" au fost mulți temerari și au plămădit țara: Adamantios Korais și Anthimos Gazis...Rigas, o viață plină de fapte îndrăznețe păstrează speranța grecilor și trâmbița libertăți sună, ca să alunge pe blestemații timpului și a întors privirile celor care își doreau libertatea țării, spre Franța revoluționară. Bucureștiul va face puntea, dar turcii înăbușe revolta pe 6 martie 1821. Diplomat, cunoscător a câteva limbi străine și om de încredere a lui Ipsilanti, personalitate a vremurilor cu dimensiune europeană, patriot vizionar și traducător care polarizează mișcarea revoluționară. Tipărește cladestin la Viena ,,Harta Greciei" - ,,Constituția Republicii Elene" și Charta Moldovei, Țării Românești, care sunt lucrate cu precizie impresionantă de acest viteaz, iscusit și școlit pentru a face dreptate popoarelor. 
 
Destinul lui Rigas este legat de Țările Române, unde a trăit 15 ani de zile, pe care grecii îl numesc: ,,primul martir și primul revoluționar al neamului". După întâlnirea cu Napoleon, lăzi cu manifeste sunt împrăștiate de Rigas în centrele culturale ale Europei: un apel înflăcărat ca toți grecii să se ridice la luptă. Trădat de austrieci, Rigas este predat Pașei de la Belgrad, fiind omorât de ieniceri în luna Mai 1798, strigând:,,Așa mor vitejii, am sămănat sămânța, va veni oara când nația mea va culege rodurile". 

Deși Țările Române aveau parte de fanarioți corupți, s-au găsit și oameni luminați, care au ,,găzduit" diaspora  grecească ,,Philiki Etairea " - Societatea Prietenilor, care a ținut trează conștiința unui neam aici, în Balcani. Generalul Alexandru Ipsilanti este în fruntea acestei mișcării naționale, pe care o pregătește prin celebra Proclamație: ,,Luptă pentru Credință și Patrie". Este chemarea pentru izbândă: ,,A sunat ceasul, bărbații greci! Frații și prietenii noștri sunt pretudindeni pregătiți...La arme așadar, prieteni, Patria ne cheamă!!!"

Lupta de la Drăgășani este o filă sângeroasă, unde au murit eroic tineri greci neînfricați și sacrificiul lor a surprins Europa.
În anul 1782 Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costache binecuvintează drapelul eteriștilor în Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași și Tudor Vladimirescu se întâlnește cu Ipsilanti, în speranța că fiecare își va salva Țara, însă drumurile lor s-au separat...tragic! Văzând dorința de libertate și victorie, au venit în ajutorul grecilor: Franța lui Napoleon, Rusia țarului Alexandru I și domnitorul Moldovei Mihai Șuțu, care contribuie cu averea sa la această luptă îndreptățită. Neamurile au istorie și o Zi Națională, pe care le păstrează cu onoare și sfințenie! La 25 Martie 1821 de praznicul Bunei Vestiri, poporul grec începe lupta eroică pentru Independență, și  Proclamația este făcută în Mănăstirea Aghia Lavra de către Ghermanos, arhiepiscop de Patras, rostind:,, Libertate sau moarte". La un moment dat în acest act dramatic (1821-1829) intră Alianța Marilor Puteri. Revoluția izbucnește în Peloponez și cuprinde Grecia Centrală, Creta și Insulele... iar grecii împreună cu Puterile Aliate reușesc o răsunătoare victorie pe mare la Navarino (1827), zdrobind flota musulmană.

Poporul grec nu uită eroii: Theodoros Kolokotronis, Karaiscos, Yannis Makrygiannis, Athanasios Diakos, Papaflessas, Konatantinos Kanaris, Laskarina Bouboulina, Tsavellas, Vokos din Hydra, Markos Botsaris, Odysseus Androutsos, Stournaris, Dimitrios Ypsilantis, Iordache Olimpiotul de la Manastirea Secu...Anglia, Franța și Rusia au căzut de acord să susțină autonomia Greciei și în iulie 1827 au semnat Convenția de la Londra și la 3 februarie 1830,


Protocolul de Independență - Act Internațional oficial care declara: Grecia este Stat Suveran și Independent. La data de 30 august 1832 și Imperiul Otoman a semnat Tratatul de la Constantinopol și acceptă oficial frontierele grecești. Grecia își cucerește Independența cu eroism și dăinuie în istorie pe harta lumii, cu demnitate!

Ο ΕΘΝΙΚΟΣ ΥΜΝΟΣ ΤΗΣ ΕΛΛΑΔΑΣ - Imnul Național al Greciei
Te cunosc după tăișul - Σε γνωρίζω από την κόψη
spadei tale în avânt, - του σπαθιού την τρομερή,
te cunosc după privirea - σε γνωρίζω από την όψη
măsurând acest pământ. - που με βία μετράει τη γη.
 

Scoasă dintre oseminte - Απ' τα κόκκαλα βγαλμένη
din al grecilor mormânt - των Ελλήνων τα ιερά,
și vitează ca-nainte, - και σαν πρώτα ανδρειωμένη,
Libertate, salut sfânt. - χαίρε, ω χαίρε, Ελευθεριά!
(primele două strofe - Imnul Național al Greciei).

NOTĂ: Imaginea a fost pusă la dispoziția redacției de autorul materialului.