Operațiunea „Davai ceas, davai palton“ în județul Constanța. August 1944 - mai 1946 (GALERIE FOTO)

 
Date generale privind primirea și cooperarea cu trupele sovietice eliberatoare
În seara zilei de 23 august 1944, Regele Mihai citește la la „Radio România“, Proclamația către Țară, prin care românii luau cunoștință de următoarele aspecte:

 
Pe teritoriul României, inclusiv în județul Constanța, întreaga populație a răspuns pozitiv la Proclamația Regelui Mihai I, neînregistrându-se niciun conflict între populația civilă și trupele sovietice.
 
În unele localități, în mod deosebit în București, eliberatorii sovietici au fost întâmpinați cu entuziasm, populația oferind acestora buchete de flori.
 
Dintr-un comunicat al Ambasadei Federației Ruse la București, publicat în decembrie 2018, aflăm că soldaților sovietici le-au fost interzise acțiuniule violente și jafurile, împotriva populației civile, prin ordinul comandantului suprem I.V. Stalin „Cu privire la inadmisibilitatea atitudinii dure față de populație”, care în esență prevedea următoarele:

 
În momentul în care trupele sovietice au intrat în Constanța, la 28 august 1944, nu au întâmpinat nicio rezistență, toate trupele germane fiind dezarmate de către militarii români ai Diviziei 9 Infanterie, comandate de generalul Costin Ionașcu.
 
În Constanța vor rămâne doar forțe de poliție. Din ordinul comandantului garnizoanei militare Constanța, Inspectoratul de Jandarmi, comandat de locotenent colonelul Iordan Grigore și Legiunea de Jandarmi Constanța, comandată de colonelul Stoicescu Nicolae, vor părăsi localitatea, începând cu ora 17.00. Din cauza aglomerației de trupe sovietice și române din Basarabi, cele două structuri de jandarmi își vor stabili reședința în localitatea Galeșu, comuna Poarta Albă. Ulterior, la 12 octombrie 1944, acestea își vor muta sediul în Basarabi.
 
Totuși, pe toate monumentele amplasate în Parcelele de onoare ale militarilor sovietici din Constanța, Medgidia și Techirghiol sunt amplasate plăci de marmură având înscris următorul text:

                           

 
Monumentul eroilor sovietici din Parcela de onoare din Medgidia
 
II. Ostașii sovietici implicați în operațiunea „Davai ceas, davai palton” în județul Constanța
 
Imediat după „eliberarea” unei porțiuni importante a teritoriului României, ostașii sovietici comit o serie de violențele, omoruri și jafuri atât împotriva populației civile, cât și împotriva unor militari români, în mod deosebit din rândul jandarmilor care aveau misiunea să apere ordinea și liniștea publică.
Teoretic, având în vedere ordinul extrem de dur al lui I.V. Stalin, aceste atrocități nu ar fi trebuit să se întâmple. Varianta ca ostașii sovietici eliberatori să nu fi cunoscut prevederile acestui ordin trebuie exclusă, niciun comandant sovietic neîndrăznind să nu prelucreze ordinul comandantului suprem.
 
O explicație a comportamentului ostașilor sovietici eliberatori ar fi ca acest ordin să fi fost emis după intrarea trupelor sovietice în România. În comunicatul Ambasadei Federației Ruse nu se specifică data emiterii ordinului lui I.V. Stalin, iar în cadrul acestuia nu există nicio referire la cetățenii români.

 
O altă explicație ar putea consta în faptul că în ordinul lui I.V.Stalin  se făcea referire doar la teritoriile cucerite, pe când România era un teritoriu „eliberat” de ostașii sovietici.
 
De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că ordinul făcea referire doar la relațiile cu civili, nu și la cele cu militarii, până mai ieri adversari, deveniți peste noapte aliați.
 
O ultimă explicație, poate cea mai importantă, ar consta în starea disciplinară necorespunzătoare existentă în rândul trupelor sovietice, demonstrată și de următoarele incidente:

 
Ambasada rusă la București arată că mitul „Davai ceas, davai palton" („Dă ceasul, dă haina"), conform căruia trupele sovietice au jefuit masiv populația românească în 1944, este un fals, care are prea puțin de a face cu realitatea, el fiind realizat de dușmanii puterii sovietice.
 
Documentele existente în Arhivele constănțene - dosare de anchetă, sesizări, reclamații, memorii etc. - demonstrează fără niciun dubiu că soldații sovietici au comis aceste orori, unele greu de imaginat.
 
Iată, în ordinea cronologică a desfășurării unor astfel de evenimente, câteva din cazurile descoperite pe timpul studierii documentelor existente la Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale.
 
Primul incident în care sunt implicați militari sovietici, în județul Constanța, a avut loc la  31 august 1944, la Constanța, când gardianul public Ion Păduraru a raportat că la gheretele germane de pe bulevardul Regina Maria nr. 181 a venit un ofițer rus cu un soldat și au gonit soldații români care erau santinele. După ce au luat efectele ei au lăsat gheretele singure.
 
Pe 31 septembrie 1944, gardianul public Nichifor Popucioc din Constanța raporta că toată noaptea au venit mai mulți ofițeri aliați ruși pentru a le da noi prostituate, amenințându-l și cu pistolul.
 
1 octombrie 1944 - un grup de ostași sovietici au devastat primăria comunei General Scărișoreanu, după care au jefuit locuința plutonierului Mititelu Gheorghe, șeful postului de jandarmi, sustrăgându-i suma de 60.000 lei și toate obiectele casnice din locuința acestuia
 
În noaptea de 1/2 octombrie 1944, trei ostași sovietici au intrat în localul postului de jandarmi Castelu, de unde au furat efectele jandarmilor și o armă Manlicher, pe care au distrus-o și aruncat-o în curtea școlii.
 
Pe 9 octombrie 1944, detașamentul de poliție din Eforie raporta că trei soldați ruși au venit să ridice lucrurile rămase de pe urma armatei germane, obiecte depozitate în curtea poliției. Rușii au intrat în clădirea poliției, au percheziționat fiecare cameră, inclusiv dulapul cu arhiva, de unde au furat un aparat radio care era corp delict.
La 27 octombrie 1944, primarul comunei Năvodari, pensionarul militar Onea Ștefan, a fost împușcat mortal de un subofițer sovietic.
 
Pe 11 noiembrie 1944, o notă informativă relata că, în miezul nopții, un soldat sovietic beat și înarmat a intrat în 30 de locuințe ale funcționarilor din portul Constanța forțându-i să le predea banii și ceasurile. Nemulțumiți, oamenii s-au dus a doua zi la prefect și l-au acuzat că nu face nimic de frică să nu fie schimbat din funcție de noua putere instalată în țară.
 
La 20 noiembrie 1944, la orele 4 dimineața, un grup de marinari sovietici au atacat postul de jandarmi Cumpăna, cu focuri de armă, împușcându-l mortal pe plutonierul Botoș Constantin și rănindu-l grav pe sergentul major Horobăț Dumitru, după care au jefuit locuința șefului de post, furându-i suma de 400.000 lei și mai multe obiecte personale.
 
La 21 decembrie 1944, Iacob Traian din Constanța reclama că marinari ruși beți au spart geamuri, au luat două cratițe smălțuite, un ceas de masă și au insultat, iar Zaharia Malcev reclama că un soldat rus a tras cu arma din stradă prin ușă, în casă.
 
În noaptea de 29/30 iunie 1945, orele 23.00, doi ostași sovietici înarmați cu pistoale mitralieră au sosit în comuna Basarabi cu un autoturism la locuința cetățenului Cioc Gheorghe pentru a-l jefui. Neavând ce lua din casă, au luat în autoturism pe Cioc Gheorghe și pe soția acestuia, Victoria, plecând spre Constanța. În dreptul satului Valea Seacă, l-au dat jos din mașină pe acest cetățean, împușcându-l mortal. În comuna Valu Traian autoturismul s-a tamponat cu camionul sovietic nr. 83903. Femeia, profitând de învălmășeală, a scăpat cu fuga. Cei doi soldați sovietici au remorcat autoturismul de camion și au plecat la Constanța. Șeful postului de jandarmi Basarabi a raportat incidentul eșaloanelor superioare.
 
La 30 iunie 1945, plutonierul major Pop Dumitru, șeful secției de jandarmi Negru Vodă, ridicând drepturile de soldă pentru subofițerii secției pentru luna mai, în sumă de 670.665 lei, de la Legiunea de Jandarmi Constanța, neavând cu ce se deplasa la formațiunea sa, a rămas în oraș, urmând a pleca a doua zi. A luat masa într-un restaurant din oraș și, la ora 21.30, a plecat spre sediul Legiunii de Jandarmi. Pe drum a fost atacat de doi soldați sovietici care au încercat să îi ia valiza cu bani. Subofițerul s-a opus, dar a fost lovit cu o rangă de fier peste piciorul drept, fiind jefuit de toți banii, pistol și diferite acte le poseda asupra sa. Subofițerul a fost internat în Spitalul Militar Constanța, iar agresorii nu au putut fi descoperiți.
 
În noaptea de 5/6 septembrie 1945, orele 22.20, niște soldați sovietici au spart un vagon cu materiale, aparținând Cehiei, care staționa în portul Constanța, sustrăgând o ladă cu mosoare de ață, dispărând cu ea în noapte. Cu această ocazie, soldații sovietici au tras câteva focuri de armă. Cazul se cercetează de Poliția Portului.
 
15/ 16 septembrie 1945 - între orele 23-24.00, pe timpul activității de control, o patrulă sovietică a fost primită cu focuri de armă de către plutonierul major Giugle, din cadrul Centrului Teritorial Constanța, care, ieșind afară din casă cu o armă automată, a tras mai multe rafale de armă automată asupra patrulei sovietice, omorând un soldat sovietic și rănind alți trei, din care unul mai ușor. Imediat, organele militare sovietice au înconjurat întreaga zonă, iar dimineața la prima oră plutonierul major Giuglea a fost arestat de comandamentul sovietic. Cercetările vor fi executate de Comandamntul Sovietic și Parchetul Militar al Curții Marțiale.
 
Tudor Constantin, de pe strada Gândului nr. 136, din Constanța, a reclamat că doi soldați ruși s-au introdus cu forța în casă, gazda a fost bătută, i s-a luat suma de 3800 de lei și mai multe vase au fost sparte.
 
Comisariatul de Poliție Medgidia a raportat că, în noaptea de 28/29 septembrie 1945, orele 0.55, sublocotenentul activ Smarande Ioan a fost împușcat mortal de către santinela sovietică ce făcea post la poarta colonelului sovietic, comandantul Regimentului sovietic din Medgidia. Cercetările se execută de către organele militare româno-sovietice. Se crede că victima nu s-ar fi supus somațiilor făcute de santinelă de a se opri.
 
Petru Lăcătuș, din Constanța, reclama că, în octombrie 1945, trei ruși au spart geamurile din stradă, intrând în casă au luat 3 cearceafuri, o pătură, un ceas de mână și un covor de perete.
 
În noaptea de 29/30 octombrie 1945, un grup de 12 indivizi îmbrăcați în haine sovietice și înarmați cu arme automate au jefuit pe locuitorul Ilie Porumb din satul Cerchezu de suma de 1.200.000 lei și l-au rănit în picior. Cazul se cercetează de șeful Postului de Jandarmi din Negru Vodă.
 
Dumitru Dogaru reclama, în noiembrie 1945, că doi soldați ruși intrați în casă, sub amenințare de armă, au luat un palton, o cămașă, un covor de perete și o rochie de damă.

În martie 1946, Niculae Ionescu reclama că doi soldați ruși beți au dat cu piatra și au spart două geamuri în curte. La rândul lor, Gheorghe Moroșeanu, Gheorghe Munteanu, Marin Pahonțu au reclamat și ei spargerea geamurilor de către aceiași soldați ruși.
 
La 17 mai 1946, Dumitru Leșu reclama că trei soldați ruși au intrat în casă beți, spărgând un pat, o dormeză, rupând cărți de citit, două cămăși și trei combinezoane de damă.
 
Cu certitudine aceste abuzuri grave ale militarilor sovietici prezentate - răpiri, furturi, jafuri, distrugeri, violări de domicilii, omoruri, dezarmări ale forțelor de ordine - au existat. Din păcate, în documentele existente la Arhiva din Constanța nu am descoperit niciun caz rezolvat, în care vinovații să fie descoperiți și sancționați.
 
O altă certitudine o reprezintă faptul că, urmare a comportamentului nedemn față de militarii români și populația civilă, ostașii sovietici au rămas în memoria colectivă ca o adunătură de bețivi, tâlhari, violatori și ucigași. Pentru generațiile actuale și viitoare, aceasta va fi imaginea care îi va însoți pe vajnicii soldaților sovietici „eliberatori” ai României.
 
Bibliografie
- Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale;
- Virgil Burlă, Ce făcea Armata Roșie „eliberatoare” în urmă cu 80 de ani: jafuri, distrugeri, răpiri,Europa Liberă România, 8 mai 2022.

Sursa Foto
- Arhiva Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” filiala județeană Constanța;
- romania-actualitati.ro.
 
Sursa Fotodocumente

Despre Remus Macovei
Colonelul (rtr) Remus Macovei s-a născut la 25 aprilie 1952, în Galați, într-o familie muncitorească.
În anul 1969 va fi recrutat pentru a urma cursurile Liceului Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, pe care le va termina în anul 1971.
În perioada 1971 - 1974 urmează cursurile Școlii Militare de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la absolvirea căreia va fi avansat locotenent.
Va urma cursurile Academiei Militare, Facultate Comandă și Stat Major (1981 - 1983) și va absolvi Cursul postacademic comandanți regimente/brigăzi (1986).
Pe parcursul a 28 de ani (1974 - 2002) va activa la comanda unor subunități și unități militare din garnizoanele Medgidia, Mihail Kogălniceanu, Basarabi, Topraisar și Constanța.
În perioada 2002 - 2023 a publicat următoarele lucrări: „Legalitatea acțiunilor armatei în situații de criză internă” (2002), „Corupția și armata română” (2004), „Erori umane, victime colaterale” (2004), „Ghid practic pentru militarii profesioniști” (2005) - coautor Emanoil Vlăduț, „Regimentul 34 de la Constanța la Kandahar” (2007) - coautor Costin Scurtu, „Regimentul 36 infanterie. O istorie în imagini” (2009), „La revoluție se și moare, nu-i așa?” (2009), „Cartea de aur a eroilor martiri ai revoluției. Județul Constanța” (2009), „Cartea de aur a eroilor comunei Cumpăna” (2010), „Generalii de armată” (2012), „Condamnările generalilor” (2012), „Eroii musulmani în Armata Română” (2013), „Cartea de aur a eroilor orașului Hârșova” (2015), „Monumentul eroilor sârbi” (2016), „De la Turtucaia la Budapesta. Prinosul de sânge al militarilor constănțeni în campania 1916 - 1919” (2017), „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2018), „Ocupația militară a Dobrogei de către Puterile aliate” (2018), „Regimentul «Călugăreni» nr. 40. Sufletul, pușca și mitraliera” (2019), „Cartea de aur a militarilor constănțeni jandarmi, grăniceri, polițiști militari și pompieri jertfiți în campanile 1916 - 1919 și 1941 - 1945” (2019), „Stan Poetaș - Generalul nepereche” (2020), „Sirius. Angola 1981 - 1982. Misiune îndeplinită” (2020) - coautor Dumitru Toma, „Cartea de aur a eroilor din localitățile Siliștea și Țepeș Vodă” (2021) - coautor Alexandru Ionașcu, „Aportul militarilor români la unirea Dobrogei cu România” (2021).
Este coautor al unor lucrări realizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, Muzeul Național de Istorie Militară „Ferdinand I”, Arhivele Militare Române și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.
A colaborat la revistele: Enigmele istoriei (redactor corespondent), Document, Dosarele istoriei, Tactica și strategia, Spirit militar modern, România Eroică, Misiunea, Pontica.
Este director al revistei Arma Pontica, realizată de Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” Filiala Județeană Constanța.
Începând cu anul 2021 este membru asociat al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Citește și:
#citeșteDobrogea: Istoria tumultoasă a Monumentului Eroilor din Medgidia (GALERIE FOTO)