Profesorul de Istorie Marian Zidaru – la ceas aniversar

Între personalitățile culturale ale Constanței de astăzi, mai puțin mediatizate dar cu o consistență activitate științifică și prezență activă în agora tomitană, se prenumeră și profesorul de Istorie – totodată apreciat conferențiar și promotor al valorilor identitare ale  istoriei naționale, analist politico-militar dintre cei mai avizați, cu responsabilitate și echilibru în aprecieri, la Radio, TV și  în diverse expuneri publice, asupra evenimentelor istoriei contemporane – Marian Zidaru (născut în Oltenia la 8 mai, în urmă cu 58 de ani, fiu adoptiv al Dobrogei).

La acest ceas aniversar, credem că este oportun a aduce la cunosciința cetitorilor o sinteză a activității și profilului său științific, așa cum este inclus el într-o reprezentativă lucrare (în cinci volume, apărute la începutul acestui an) elaborată sub egida Secției de Științe Istorice și Arheologice a Academiei Române (în coordonarea academicienilor Victor Spinei și Dorina N. Rusu) – anume, Enciclopedia reprezentanților scrisului istoric.

Vocea profesorului constănțean, „reprezentant” dintre cei mai de seamă ai „scrisului istoric” în arealului României de la Mare, este prezentă la pp. 517-518 (în vol. V (S-Z), semnificativ document istoriografic contemporan reprodus mai jos:             

„I. N. 8 mai 1964, Craiova. Studii liceale: Liceul „Electroputere” din Craiova (1978-1982). Studii superioare: Universitatea din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice (1989-1995); Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Administrative (Specializarea Istorie şi Arheologie) (1992-1997). Dr. în Istorie (Cum Laudae), cu teza Relaţii politice şi economice româno-britanice 1939-1947 (coord.: prof. univ. dr. Viorica Moisuc) la Universitatea „Ovidius” din Constanţa (2005). Studii post-universitare: Curs Academic Post-universitare la SNSPA, Departamentul de relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană (1996-1998); Studii Aprofundate/Masterat în Specializarea Istorie la Universitatea „Ovidius” (1997-1998). Lector (2001-2011), conferenţiar (2011-2018) la Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa, Facultatea de Ştiinţele Comunicării şi Ştiinţe Politice; profesor la gimnazii şi licee din jud. Constanţa (2010-2020) din Constanţa. Consilier principal la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Constanţa (2004-2010). Stagii de documentare în Anglia (Arhivele Naţionale), Italia (Arhivele Vaticanului). Membru în diverse societăţi şi asociaţii ştiinţifice. Comentator TV pe teme de istorie naţională, relaţii internaţionale şi politologie.

II.  Istoric, profesor, specialist în istoria relaţiilor internaţionale contemporane, a istoriei României în secolul al XX-lea în context european (cu aplecare asupra primei jumătăţi şi a Basarabiei). Autor a 11 volume, a peste 70 de studii şi articole de specialitate, publicate în ţară şi străinătate (Bulgaria, Germania, Republica Moldova, Turcia). Participant la conferinţe ştiinţifice din ţară şi străinătate (Albania, Bulgaria, Republica Moldova, Turcia), organizator şi moderator în ţară de reuniuni cu caracter ştiinţific, cu participare internaţională.

III. /Cărți/ – Unic autor/ Relaţii politice şi economice româno-britanice 1939-1947, Constanţa, 2009, 388 pp. (teza de doctorat); Conflicte îngheţate în spaţiul ex-sovietic, Constanţa, 2011, 158 p.; The history of internationals relations from antiquity to modernity. A level course, Bucureşti, 2019, 308 p.

– /Coautor/ The effects of the Anatoly Serdiukov’s reform on the Russian army federation in prospect of the years 2020-2025, Saarbrücken, 2015, 60 p.


– /Coord.; editor de izvoare/ 1918-2008. 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania, Constanţa, 2008, 308 p. (în colab.); Arc peste timp – 23 august 1939 – 23 august 2009, semnificaţii şi consecinţe, Constanţa, 2009, 182 p. (în colab.); 20 mai 1990. Despre alegerile din judeţul Constanţa. Duminica Orbului sau Duminica înfricoşătoarei judecăţi. Documente, Constanţa, 2012, 6 vol., 4400 p. (în colab.); Românii balcanici (aromânii şi meglenoromânii) în Arhivele Naţionale Britanice (1850-1950), Bucureşti, 2016, 296 p. (în colab.).

/Studii/ – Efectele schimbării lui Hruşciov asupra relaţiilor româno-sovietice la sfârşitul anului 1964 văzute de Ambasada Britanică de la Bucureşti, „Anuarul Muzeului Marinei Române”, X, 2007, p. 341-349; Tratativele ruso-turce şi interesele britanice în lumina corespondenţei diplomatice a Foreign Office-ului cu Ambasada Britanică din Istanbul din anul 1812, în Gheorghe Cliveti, Gheorghe Cojocaru (coord.), Basarabia – 1812. Problemă naţională, implicaţii internaţionale, Bucureşti, 2014, p. 159-167 (în colab.); The Structure and Methods of Gruppe 6 from German Secret Service during the Second World War, International Conference „Knowledge-Based Organisation” [Sibiu], 23, 2017, p. 388-394; Ethnic Purification in the Balkans in 1912 as Reflected in the British Diplomatic Correspondence, Proceedings The 16th International Scientific Conference “Strategies XXI”. Strategic Changes in Security and International Relations. April 09-10, 2020, Bucharest, 2020, p. 214-222 (în colab.); Suveranitatea Republicii Moldova în contextul problemei transnistrene, în xxx Suveranitatea Republicii Moldova: concept şi realitate. Materialele Conferinţei ştiinţifice interuniversitare on-line 30 de ani de la proclamarea suveranităţii RSS Moldova, 23 iunie 2020, Chişinău, 2020 pp. 250-266; Problema Basarabiei în relaţiiale dintre SOE şi NKVD în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, „Revista de istorie a Moldovei”, 3-4 (123-124), 2020, p. 104-112.
IV. /Referințe/ Enciclopedia personalităţilor din România, Bucureşti, 2007, p. 1251”.

P.S. Asupra prezenței – sau, în unele cazuri, a lipsei – a slujitorilor dobrogeni ai lui Clio în acest monumental corpus al Istoriografiei noastre, se merită a se reveni, în folosul informațional al celor interesați de fenomenul cultural științific din zilele noastre.