Revista „Albatros”, 33

          Recent a fost tipărit la editura Ex Ponto numărul 33 al revistei Albatros a Societății de Haiku din Constanța, înființată în 1992 de conf. univ. dr. Ion Codrescu. Împlinind la anul trei decenii de existență, SHC reunește 60 de literați, dintre care unii, membri ai Uniunii Scriitorilor din România și ai altor asociații literare, din ţară şi din străinătate, și a fost a doua societate de profil creată, după cea de la București.
          Numărul 33 este un adevărat tom de 358 pagini, adresat constănțenilor și nu numai, revista Albatros fiind trimisă în țări de pe toate continentele.
          După editorialul semnat de Laura Văceanu, președinta SHC, apar rezultatele Concursului Internațional de Haiku, ediția a doua, al SHC, cât și premiile Concursului Mondial de Haiku al Copiilor, al JAL (Liniile Aeriene Japoneze), dar și ale unor competiții anuale de pe blogul Romanian Kukai.
          Urmează mai multe secțiuni de producții originale de tip haiku, tanka, senryu, dodoitsu, renku, haiga, fotohaiku, haibun, semnate de poeți din România, Franța, Germania, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Noua Zeelandă, India, foarte interesante fiind cele inspirate de vremurile bizare ale pandemiei care ne-a luat prizonieri. Rubrica de eseuri reunește nume ca Anastasia Dumitru, Marina Cușa, Mirela Savin, Pearl Dell May, Laura Văceanu, Gabriela Vlad, Dan Norea, Florin Grigoriu. Nu lipsesc ecourile Festivalului de Haiku din 2019 al SHC, venite din partea unui poet japonez, Yusuke Miyake, și pentru aceasta cu atât mai interesante. Spre finalul revistei, Laura Văceanu face și o scurtă dare de seamă despre Simpozionul Național Bashō Matsuo, organizat la Constanța pe 16 noiembrie 2019 și înscris în programul Luna culturii japoneze organizat de Ambasada Japoniei.
          Revista conține și o secțiune substanțială de poeme ale elevilor, SHC desfășurând de mai mulți ani un program de educație artistică prin haiku în școlile din județ. Totodată, Albatros, 33 știe să-și omagieze personalitățile. Astfel i se dedică articole lui Șerban Codrin la împlinirea a 75 de ani de viață, Anastasia Dumitru numindu-l inspirat pe haijinul unanim recunoscut ,,Un stâlp de felinar” al poeziei aduse din Țara Soarelui Răsare. Pagini de mare sensibilitate sunt alocate trecerii în neființă a Alexandrei Flora Munteanu, literat profund și traducător, ani de zile, al revistei în limba engleză.
          La cel de al 33-lea zbor, Albatrosul survolează panoramic literatura noastră de factură niponă, inițiază traiectorii spre puncte îndepărtate ale globului și poartă dovada seriozității în actul cultural a poeților constănțeni. Revista poate fi abordată și ca un manual de cei care doresc să știe mai mult despre fascinantul micropoem japonez și spiritul din care provine. Lectură plăcută!
 
Despre Marina Cuşa
 
Potrivit www.usr-dobrogea.ro, Marina Cuşa este membră a Filialei „Dobrogea” a Uniunii Scriitorilor din România din anul 2017. Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Universitatea din Bucureşti, Secţia română-engleză, a fost profesor în mediul rural, bibliotecar la Biblioteca Universităţii Ovidius, iar din  anul 1991, profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic „George Călinescu” din Constanţa.
Provine dintr-o familie ce a dat încă doi scriitori, istoricul şi romancierul Nicolae Cuşa şi George Cuşa, fost deţinut politic, memorialist al detenţiei comuniste.
A debutat editorial cu „Poemele mature“, Constanţa, Ex Ponto, 2009. Au urmat volumele: „Întâlnire virtuală“, roman, Ex Ponto, 2012 (Premiul pentru debut în roman pe anul 2012 al Filialei Dobrogea a USR), „Orizontul cărţilor“ (recenzii şi eseuri), Ex Ponto, 2016, „Grădina japoneză“, Ex Ponto, 2017.
A colaborat cu revistele de cultură constănţene Ex Ponto, Agora, Albatros, InterArtes, dar şi la Permanenţe, Actualitatea literară, Poezia, Helis şi altele.
 

Citește și:

Proiectul „Lecturi vizuale etnologice“ la aromânii din Balcani, lansat la Constanţa