Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
01:40 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1878-1947 (I) (galerie foto)

ro

03 May, 2018 00:00 7447 Marime text

Conducerea cultului musulman din România a fost asigurată de imami, de origine turcă sau tătară, care au contribuit la păstrarea credinţei şi a legăturilor dintre membrii comunităţii musulmane. Mulţi dintre aceşti muftii au fost pregătiţi la Medgidia în cadrul Seminarului Musulman.
 
Muftiii cultului musulman au fost: Seih Islam Efendi (din 28 decembrie1879), Hagi Islam Şerif, Bekir Arif (din 1895); Seid Ahmet Bechir (1895-1901); Hussein Ali Avmi (1901-1909).
 
Hafuz Rifat Abdul Gelil (1909-1914), muftiu al judeţului din anul 1909, fusese învestit cu aceeaşi funcţie la Tulcea, anterior acestei date. Se născuse la Batumi, în Caucaz, dar pregătirea a făcut-o în Constantinopol. Sultanul Abdul Hamid i-a acordat drepturi depline asupra hogilor din Dobrogea şi l-a decorat cu Ordinul „Medgidie“ clasa a III-a şi Ordinul „Osmanie“ clasa a IV-a.
 
Va inaugura Geamia Regală „Carol I“ din Constanţa, în prezenţa oficialităţilor române şi turce, precum şi a elevilor de la Seminarul Musulman din Medgidia. Cu acest prilej, Amet Curt Molla, institutor din Medgidia, absolvent al seminarului, a rostit un discurs oratoric cu prilejul inaugurării importantului edificiu, la 31 mai 1913.
 
La rândul său, muftiul Hafuz Rifat a rostit un discurs în faţa oficialităţilor prezente, prilej cu care arăta importanţa construirii lăcaşurilor de cult islamice şi lăuda atitudinea M.S. Regele Carol I faţă de credincioşii musulmani. Totodată îl asigura pe acesta că „noi musulmanii din Dobrogea, iubitori ai bunei noastre patrii, România, respectuoşi ascultători ai sfântului Coran, care ne învaţă muncă continuă, lumină prin învăţătură şi cinste, să ne arătăm şi prin fapte că suntem demni de sacrificiile ce ţara face pentru noi“.
 
Mehmet Ali (1914-1917).
Ibram Kadîr Mueddin (1918-1926). A fost un colaborator al muftiului Hafuz Rifat, deţinând iniţial funcţia de Cadiu (judecător) al Tribunalului Mahomedan al Judeţului Constanţa. A studiat la Seminarul „Deogmagi - Ula” din Constantinopol. A fost numit prin Decretul Regal nr.342 din 21 iunie 1899. A îndrumat populaţia mahomedană pe calea progresului social.
 
Ali Cocoi (1926); Cadâr Halil (1926-1929);

Resul Omer Nuriy (1929-1933). A deţinut şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei Absolvenţilor Seminarului Musulman din Dobrogea, ce luase fiinţă în 1929, fiind un apropiat al naţional-ţărăniştilor aflaţi la putere.
 
Şahip Bolat Abdurrahim (1933-1938). A fost un apropiat al liberalilor, fiind susţinut de aceştia.
 
Sadâk Bolat Septar - (în 1938), Kurt Ahmed Mustafa (1938-1943). A primit în perioada regimului comunist 10 ani de închisoare şi a murit în temniţă.
 
Sadîc Ibraim (1943-1944). Pe fondul poziţiei sale din perioada regimului Ion Antonescu şi al atitudinii antisovietice, a fost înlocuit la 22 decembrie 1944, fiind închis de regimul comunist şi condamnat la 15 ani de temniţă grea, murind în închisoare.
 
Urmează o perioadă agitată, cu dese schimbări la vârful conducerii cultului islamic din România:

- a fost numit Nuri Rusel, ce fusese muftiu şi în perioada crizei social-economice, şi a deţinut funcţia până la 11 septembrie 1945, fiind schimbat cu:
- Murat I. Abibula ( deţinea peste 30 de ha de teren arabil), va conduce până în februarie 1946, fiind înlocuit de
- Reşit Seit Veli, revine la 3 august 1946, Murat Abibula ce deţine funcţia până la 1 noiembrie 1946, revenind apoi Reşit Seit Veli. A fost o perioadă tulbure cu lupte şi interese ale unor grupări ce susţineau unul sau altul dintre candidaţi.
- Rifat Mitan, numit la 1 iulie 1947 - conduce până la 25 decembrie 1947.
 
Muftiii din perioada menţionată au asigurat buna desfăşurare a actului religios şi au contribuit la coeziunea membrilor comunităţii musulmane din Dobrogea. În perioada comunistă, muftiii au fost consideraţi elemente ostile regimului, primind pedepse privative de libertate. Unii dintre aceştia au sfârşit în închisorile regimului, iar alţii au fost persecutaţi şi lipsiţi de drepturi o lungă perioadă.
 
Despre Adrian Ilie
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius“ Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti.
Director adj. Școala Gimnazială „Constantin Brâncuşi“ Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea.
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul MEN.
Membru al Societăţii de Știinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi“ Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul MEN (Istorie / Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV.
 
Citeşte şi:  
 
#scrieDobrogea Mustafa Ismail Ali, un primar al Medgidiei de origine turcă (galerie foto)
 
 
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Isleam Belghin 17 Jan, 2021 09:21 Mi-a placut articolul mai ales ca muftiu Seih Isleam este strabunicul meu bunicul lui babaiul meu!Babai(tata)semana foarte mult la chip cu dansul!As fi vrut sa stiu mai multe despre dansul dar...multumesc si pentru atat!