Viaţa în dolari şi euro

 

Câte cărţi ai citit şi câte reviste ai răsfoit, hai, recunoaşte, despre cum să reuşeşti, cum să câştigi, cum să ai succes, cum să faci orice să ajungi acolo unde toate copertele revistelor, telenovelele sau vedetele te „invită” subliminal să ajungi?! OK, pot fi de acord că nu e rău să îţi doreşti să ai bani sau să te visezi măcar o dată pe covorul roşu al celor mai râvniţi dintre semenii noştri. Totuşi, când te-ai oprit puţin să te gândeşti de ce îţi doreşti, de fapt, banii ăia sau faima. Ce ai face cu ele?
 
Am participat de curând la o şedinţă de brainstorming tipic corporatistă. Echipa trebuia să facă o prezentare a rezultatelor în spiritul motto-ului evenimentului, „Dream, Believe, Achieve!” (Visează, crede, câştigă!). Lidera grupului, o femeie extrem de practică, a dat startul cu următoarea întrebare: „Tu ce visezi?” Invariabil, 99,9% dintre membrii echipei, oameni între 26 şi 43 de ani, bărbaţi şi femei, au avut acelaşi răspuns: bani, faimă/glorie, celebritate. Am râs şi am răspuns că îmi doresc o vacanţă lungă pe o insulă cu soare.

Atracţia covorului roşu

Când au devenit toate astea un scop în sine?, mă întrebam. Ce ar face cu ele? Când ar avea cu toţii timp să se mai bucure de viaţă, alergând atât de mult după un rezultat atât de supraestimat? Sunt un milion de lucruri pe care le putem face cu acei bani. Niciunul nu a menţionat nimic. Iar faima sunt sigură că cei mai mulţi habar nu ar avea cu ce se mănâncă. Îi vedeam pe toţi stând ascunşi în colţişorul lor, întrebându-se despre fiecare detaliu ieftin al existenţelor lor. Ce ar face cu celebritatea, cum s-ar descurca cu faptul că asta înseamnă să îţi trăieşti viaţa la vedere?!

Duhul din sticluţă

Este adevărat, banii, ca un duh într-o sticluţă, au posibilitatea să ia diferite forme care să ne împlinească cele mai adânci dorinţe şi să le transforme în realitate. Banii pot cumpăra lucruri, poziţie socială şi, de multe ori, oameni. Chiar şi pe Demi Moore, în „Propunere indecentă”. De ce să nu recunoaştem, toţi banii ăştia te fac să te simţi special. Păi nu este covorul roşu cel mai bun tratament al tuturor frustrărilor? Ei bine, asta chiar că te poate face să tânjeşti la Fata Morgana.
Propriile noastre identităţi sunt absorbite de euforia banului. Pentru că îţi dau senzaţia că tu controlezi, că eşti mai tare ca viaţa, că ai la picioare oameni, lucruri, experienţe.
 
Reversul medaliei, la unii, este acela că, exact ca Alice în Ţara Minunilor, banul te poate face să te simţi prea mare sau prea mic. Depinde cum stai şi cum priveşti către viaţă. Atunci când ei sunt doar un mijloc, e cam greu să le devii sclav şi eventual să-ţi pierzi controlul atunci când îi obţii. Dacă sunt un scop, la fel ca şi celebritatea, cel mai probabil este că nu ştii să gestionezi situaţia şi o să fii doborât de propriul vis.

Mai uşor cu goana după aur

Am cunoscut un artist avid după faimă şi celebritate. Când a avut ocazia să le aibă cu adevărat, a început să plângă şi să strige după ajutor, să-i şteargă cineva urmele. Îi era teamă de expunere, dar şi-o dorea ca pe cel mai de preţ dar al vieţii. Alerga după ea ca un disperat şi, ajuns aproape s-o îmbrăţişeze, a fugit ca de cel mai de temut inamic.
 
Oameni buni, v-aţi oprit vreodată să vă bucuraţi de ceea ce aveţi? Mai ştiţi cum e să vă doriţi ceea ce aveţi deja? Câţi ani, cât timp s-a scurs alergând după bani, uitând că cele mai frumoase lucruri în viaţa le puteţi avea gratis? Libertatea, prietenii, râsul, răsăritul, o baie în mare la apus, zâmbetele celor dragi, cafeaua fierbinte de dimineaţă, o limonadă rece în mijlocul unei zile toride…
 
Există o cale de mijloc, iar tot ce construieşti singur, sănătos, luând creşterea ta ca fiinţă socială ca pe o aventură de care să te bucuri, te va ajuta să te opreşti, să respiri, să te bucuri şi să savurezi ce ai obţinut.

Banul - ochiul dracului

Câţi dintre voi nu şi-au pierdut libertatea de a trăi frumos în schimbul promisiunii unor câştiguri mai mari? Toată alergătura, toate calculele, toate comparaţiile te închid în cea mai urâtă închisoare, aceea a celor care trăiesc singuri cu banii lor sau visând la ei. Închisoarea în care cei ce nu îţi pot ajuta scopurile nu sunt primiţi. Închisoarea de unde vei pleca doar mort şi fără să fi fost în stare să trăieşti, căci te-ai sinucis chiar în momentul când ai decis că doar banii sau faima te pot ajuta să fii tu.

Cele mai bune lucruri în viaţă sunt gratuite

Am înţeles destul de repede că cele mai bune lucruri în viaţă nu costă. Poate că nu mai este aşa uşor să te bucuri de ele când îţi curg facturile în cutia poştală şi te sună zilnic creditorii. Dar se poate, dacă deschizi ochii să vezi în jurul tău. Oamenii care m-au ajutat cel mai mult în viaţă au fost şi sunt cei care au avut cel mai puţin. Tot de la ei am învăţat ce înseamnă prietenie, loialitate, statul o noapte întreagă în casă la vorbe lungi şi multe hohote de râs. Banii nu pot cumpăra o companie plăcută. Nici faima.

Ce zic specialiştii

Vă citez din opinia unui specialist în probleme psihologice. „Lăsând la o parte dificultatea de a obţine bani a celor care nu au de la început o situaţie financiară acceptabilă, cât şi problemele principale de administrare a averilor celor înstăriţi, obsesia banului ne creează tuturor probleme de sănătate şi, mai ales, de viaţă. Banii, ochiul dracului, sunt periculoşi numai când devin o ispită sau atunci când ne obligă să facem din obţinerea lor unicul scop al vieţii. Pentru cei mai mulţi dintre noi, atunci când banii sunt prea puţini sau foarte mulţi, apar o mulţime de probleme diferite care ne schimbă pe nevăzute şi nesimţite felul de a fi şi bunul mers al vieţii.”

Consecinţe medicale ale stresului provocat de bani

Cercetătorii din domeniul psiho-antropologiei au descoperit recent că 60% dintre problemele de sănătate ale bărbaţilor şi 55% dintre cele ale femeilor sunt cauzate de stresul legat de bani. Astfel, în Europa, inclusiv în România, 26% dintre afecţiunile cardiovasculare sunt cauzate direct de stresul provocat de lipsa banilor, în timp ce 34% sunt determinate de stresul cauzat de incapacitatea gestionării eficiente a surplusului de bani. Cercetările efectuate în România arată că 10,2% dintre cazurile de infarct miocardic sunt generate de stresul acumulat în permanenta încercare de obţinere a unei slujbe bine plătite, asociat unui regim de viaţă nesănătos.
 
În acelaşi timp, tot în România, 11,8% dintre cazurile de infarct pot fi puse pe seama stresului generalizat cauzat de gestionarea profitului celor cu o condiţie economică relativ bună şi foarte bună. Acest lucru este explicat simplu, prin acumularea de noradrenaline (hormoni ai stresului), care generează starea de tip alertă a celor a căror principală grijă este fie obţinerea unui venit mai mare, fie gestionarea profitului. Psihologii americani de la Cornell University (care au iniţiat această cercetare) consideră că banii, ca principal scop şi motivaţie ale oamenilor, se fac principalul responsabil de frecvenţa mare a deceselor cauzate de boli cardiovasculare în România, ca şi în sudul şi estul Europei.

Nevrozele

Studiile cercetătorilor din domeniul neurobiologiei şi psihiatriei au arătat că 40% dintre nevrozele femeilor şi 30% dintre cele ale bărbaţilor din ţările est-europene sunt cauzate de stresul obsesiv al căutării surselor profitabile de venit. Atât pentru cei cu condiţie modestă, cât şi pentru cei cu o condiţie materială bună, gândul permanent al modalităţii de obţinere a unui venit convenabil determină apariţia unei stări de epuizare nervoasă. Stresul banilor foarte puţini sau foarte mulţi implică o dereglare a zonelor din creier implicate în instinctul de conservare. Aceasta face ca atât lipsa, cât şi excesul banilor să aibă un efect specific de tulburare a funcţiilor nervoase. Totodată, forţarea în stare de oboseală nervoasă a diferitelor modele de raţiune complexă pentru găsirea soluţiei potrivite determină o uzură a unor circuite din sistemul nervos.
 

Drept urmare, pot apărea diferite forme de nevroze obsesive, depresive sau de alte forme care ne scot din circuitul normal al vieţii, scufundându-ne şi mai mult în sărăcie sau determinându-ne să pierdem ceea ce am agonisit. Din acest motiv, specialiştii recomandă renunţarea la agitaţia permanentă de a găsi o cale de rezolvare a problemelor financiare. Acordarea unor anumite perioade din zi de maximum două ore pentru căutarea unei soluţii este remediul optim pentru evitarea instalării nevrozelor.

Problemele endocrine

Stresul generalizat cauzat de problemele financiare poate modifica deseori semnificativ viteza de secreţie şi descărcare a unor hormoni. Astfel, s-a dovedit că 85% dintre cei care declară că se implică afectiv permanent în rezolvarea problemelor financiare au un risc cu 20% mai crescut la dereglarea funcţiilor tiroidiene şi cu 3% mai ridicat pentru apariţia problemelor glandei hipofize, suprarenale şi ovariene. Acest lucru este cauzat, în primul rând, de efectul dezechilibrant al stresului, determinat de alertă, ce însoţeşte raţiunile legate de problemele financiare. Ca urmare, apare un puternic dezechilibru în hipotalamus.

Ulcerele

În toamna anului 2005, fiziopatologii danezi de la Universitatea din Haga au demonstrat că 80% dintre cazurile de ulcer duodenal şi 45% dintre cele de ulcer gastric au una dintre cauzele secundare stresul banilor. Cercetări similare efectuate în anul 2006 în România au dovedit că 20% dintre ulcerele gastrice şi duodenale ale tinerilor cu vârste până la 45 de ani sunt cauzate în special de stresul specific de obţinere sau gestionare a banilor.

Capacitatea de a trăi bucuriile vieţii

Cei cu venituri stabile mici sau foarte mici care au ocazia unor câştiguri foarte consistente, dar în salturi, trăiesc extrem de modest senzaţiile de bucurie sau fericire. Bucuriile băneşti ale celor care au ca scop principal realizarea financiară se transformă într-o satisfacţie scurtă, de tipul vânătorii. Banul este pentru aceştia doar o ţintă care trebuie vânată şi cântărită, dar nu şi consumată. Vânătorul de bani învaţă să se bucure doar de clipa obţinerii banului, fără a putea savura plăcerile reale ale vieţii, indiferent de cât a acumulat. Statistic, 98% dintre îmbogăţiţii peste noapte nu ştiu să se bucure decât o dată la opt ani de bani, în majoritatea cazurilor fiind mai stresaţi decât cei care o duc de pe o zi pe alta cu două mese modeste pe zi. Acest lucru este şi o urmare a zecilor şi sutelor de sacrificii în ceea ce priveşte sănătatea pe care le fac îmbogăţiţii peste noapte pentru a reuşi să obţină mari averi.

Ce spune literatura

Dintre toate elementele care definesc universul existenţei umane, banul este cel care influenţează în cea mai mare măsură destine individuale şi colective. În numele acumulării de capital se fac sacrificii nejustificate, se renunţă la valori morale, fără a se lua în calcul vremelnicia valorilor reprezentate de bani. „Moara cu noroc” a lui Ioan Slavici este o nuvelă psihologică de dimensiuni ample, care dezvoltă o temă caracteristică acestei specii: dezumanizarea sub influenţa patimii pentru bani. Soacra lui Ghiţă spune, înţelept: „Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit”.

Monica Stănescu

Sursă foto: m.sisidonia.com