Ziua Limbii Elene

• Conștiința unui neam se exprimă prin viu grai în limba maternă, pe care un popor o păstrează cu sfințenie și o vorbește cu demnitate.

În această zi de 9 februarie poporul grec și comunitățile grecești de pretutindeni sărbătoresc Ziua Mondială a Limbii Elene și îl comemorează pe Dionysios Solomos- poet național.
 
Este autorul Imnului Național al Greciei și a cultivat limba populară în literatură (1798-1857) cu patriotism și spirit cetățenesc, democratic: ,,Greu veni şi ziua sfântă, toate fiind într-o tăcere, în robie grea şi cruntă, suportând marea durere. Libertate, salut sfânt”.
 
O limbă veche și vie care a străbătut veacurile, și a plămădit cultura antichității.
Limba Elenă a hrănit filozofia, teologia, arta, literatura, medicina, astronomia, cunoașterea și științele veacurilor. Tezaurul ei strălucește și are preț pentru umanitate, încununându-se cu laurii Olimpului. Elenofonia este bogăția poporului grec și bucuria tuturor celor care au gustat din roadele ei, demonstrând cu argumentul timpului, valoarea și importanța culturii grecești în civilizația universală. Astfel limba, tradițiile, obiceiurile, fac înconjurul lumii și atrag nu doar vizitatori curioși de vestigii, simpatizanți, ci diversitate lingvistică care îndeamnă la cercetare și confluențe.
 
Cine nu a auzit de Iliada și Odiseea lui Homer, de Pitagora, Aristotel, Arhimede, Pericle, Democrit, sau juramântul lui Hipocrat, unTales din Milet, sau de istoricul Herodot. Mitologia greacă încântă cu zeitățile cerului, iar Zeus și Hercules rămân ,,neînvinși”.
 
Vestita Troia trăiește prin eroii săi legendari, iar călcâiul lui Ahile arată slăbiciunile muritorilor. Teatrul antic în aer liber, hipodromul își păstrează ruinele, poezia, drama, ecoul tragediile lui Soflocle, Euripide, Eschil, comedia lui Aristofan, pe când filozofia lui Platon, Socrate, astrologia și cartografia lui Ptolomeu, matematica lui Pitagora și Thales, fizica lui Arhimede, inspiră gîndirea lumii noi.
Ea vorbește și scrie tuturor despre Oracolul din Delfi, Pitia și viteazul cuceritor Alexandru Macedon ai cărui ostași vorbeau dialectul comun-Κοινὴ Ἑλληνική, în care s-a răspândit Cuvântul Bibliei în vestita epocă elenistică. Limba greaca este Limba Împeriului Bizantin întemeiat de Împăratul Sf. Constantin cel Mare  și astfel în Peninsula Balcanică a înflorit limba ș Cultura bizantină, moștenitoarea antică a culturii grecești.

Capodopere arhitecturale ca Panteonul și orașe precum Atena și Tesalonic sunt străbătute în glosa călătorilor misionare de Apostolul Pavel, ucenici și mucenici creștini propovăduiesc și sfințesc cu sângele lor acest pământ scump.
Epistolele sunt adresate cetăților Eladei, Septuaginta este traducerea Sfintei Scripturi în Limba greacă, iar cântecul religios cultic vestește în acest grai dulce pe Domnul, și călugării Athosului se roagă neîncetat pentru lume.
O limbă indo-europeană dominantă, la fel de veche ca latina și sanscrita este vorbită de proto-grecii antici în lumea traco-geto-dacică: mama limbilor care a intrat în cultura pan-europeană și a inspirat lumea contemporană. Strabon este renumit cu Geografia sa, coloniști greci și negustorii întemeiază Cetățile Histria, Tomis, Calatis  între Istru (Dumăre) și Pontul Euxin (Marea Neagră-marea ospitalieră)-păzit de Poseidon.

 
Cuvinte din elină și neogreacă stau deja în bagajul lexical al multor limbi prin termeni economici, medicali, elemente comune matematice: Α α -αlfa, Β β - Beta,Γ γ -Gama, Δ δ-Delta, Σ σ ς -Sigma,Π π-Pi, Ρ ρ -Ro.,Ω ω- omega.
 
Vocabular creștin, cărți de cult, slujbe și cântări, ierarhie bisericească, odăjdii, obiecte liturgice și în limba română (prefixe -sufixe ) prin sute, chiar mii de cuvinte. Un patrimoniu cultural și diversitate cu grecisme care au împodobit, nu doar cultura europeană. Mereu în mișcare ca și vechii spartani, această limba a ținut ,,torța aprinsă" în cursa Maraton a Jocurilor Olimpice, cu uimitoare ei prezență timp de 40 de secole. Civilizează prin colonizări, rezistă cotropitorilor și continuă în vâltoarea istoriei! Decretele suveranului Așoka din India (secIII.î.Hr), eseul filozofic scris de împăratul roman Marc Aureliu și însemnările lui Isaac Newton, sunt scrise în limba greacă.
 
Bogații Romei își educau tinerii cu pedagogi greci și rectorul latin al sec. I d.Hr. Quintilian, cerea educația în limba greacă: „care erau înţeleşi şi de publicul umil al Romei" și la „cina" lui Trimalchio discutau în această frumoasă limbă.

Stilul de viață al elenilor este determinat de valori precum adevăr, frumusețe și bunătate: principii de convețuire în strânsă unitate. Limba elenă a plămădit în teascul ei literatura clasică și a inspirat muzica, dansul, pe scriitori, poeți, artiști, scluptori... dedicați fenomenului cultural.
În limba greacă au fost scrise Sfintele Evanghelii și au caligrafiat Părinții Bisericii Răsăritene.


Patrimoniu sacru care a apărat ortodoxia și isihasmul atonit creștin, ținând aprinsă lumânarea și feștila în candela mănăstirilor și Bisericilor.
La început greaca arhaică, clasică, elenistică, bizantină, Neogreaca: focar de cultură a elenismului lingvistic și religios cu o dinamică intelectuală care a îndepărtat slavonismul învecinat.

,,De la epoca Apostolului Pavel până la Dionysios Solomos, poporul grec, în condițiile în care oricare alt popor ar fi sfârșit prin a-și pierde limba, a salvat-o, pentru a o transmite generațiilor viitoare"( Seferis- laureat al Premiului Nobel pentru Literatură -1963).
 
-Μιλάτε Ελληνικά; (Vorbiți Greaca?)
- Ναι. (Da)
  Καλή επιτυχία! (Succes!).

Sursa foto: Arhiva personală a autorului