De la controverse, la eroină naţională Ioana d'Arc, un personaj emblematic al Franţei

Ioana d’Arc s-a născut la Domremy, într-o familie modestă. La vârsta de 13 ani, mărturisea că a văzut o lumină şi a auzit o voce divină care i-a şoptit: „Ioana, vino în ajutorul regelui Franţei şi îi vei reda regatul”. Decide să asculte „vocile”, auzite doar de ea, după ce este martoră la violarea şi uciderea surorii ei, Catherine, de către soldaţii englezi.
 
La 16 ani, pleacă spre Chinon, către rege, cu o mică escortă, şi reuşeşte să traverseze ţara, devastată de englezi, fără nicio piedică. La Chinon, Ioana a fost interogată timp de trei săptămâni de teologi şi clerici care doreau să descopere dacă spune adevărul.
 
Ioana spulberă orice îndoială, când moaşele confirmă că este virgină, după cum pretindea. „Dată fiind necesitatea, regele putea foarte bine să fie ajutat de ea”, au concluzionat teologii şi clericii. Conform legendei, peste cinci zile de la intrarea Ioanei în oraş, cade unul dintre forturile construite de englezi pentru blocarea Orleansului. La 7 mai, convinge şefii militari francezi să ordone asaltul unei noi fortificaţii, care stopa accesul pe podul Loarei. Se înregistrează un alt succes pentru Franţa.
 
Ioana d'Arc vrea să profite de victorii şi să continue lupta. Însă regele Carol al VII-lea semnează un acord cu anglo-burgunzii pentru încetarea ostilităţilor. Continuă să participe la o serie de lupte fără glorie şi devine prizoniera unui cavaler burgund. Vrea să evadeze, dar este vândută regelui Angliei, care o închide la Rouen. Semnează printr-o cruce actul de abjurare, pe care îl retractează două zile mai târziu, susţinând că nu ştia ce conţine.
 
Considerată de mulţi o eroină, Ioana d'Arc este arsă pe rug, în piaţa din Rouen, convinsă că şi-a îndeplinit misiunea. Este canonizată în 1921, când în fruntea Franţei se afla o putere de dreapta.
 
La Biblioteca Naţională a Franţei pot fi consultate peste 20.000 de cărţi dedicate acestui personaj controversat. De-a lungul anilor, Ioana d’Arc a inspirat numeroase legende şi cântece. Scriitori celebri din Europa i-au dedicat numeroase poeme şi drame. Printre ei se numără Voltaire, Mark Twain sau George Bernard Shaw.
 
Sursa foto: Wikipedia.org