Ce formă are nucleul atomic? O nouă descoperire ar putea explica misterele Universului
Ce formă are nucleul atomic? O nouă descoperire ar putea explica misterele Universului
10 May, 2013 08:42
ZIUA de Constanta
2185
Marime text
Deşi majoritatea nucleelor atomilor sunt sferice, există şi „siluete” mai non-conformiste - de exemplu în formă de pară. Descoperirea ar putea avea implicaţii importante în lămurirea unor enigme ale fizicii şi ale Cosmosului.
Se bănuia de ceva vreme că nuclee cu astfel de forme ar putea exista, dar acum, o echipă internaţională de fizicieni a reuşit să demonstreze faptul.
Descoperirea ar putea alimenta eforturile de descoperire a unei noi forţe fundamentale în natură, care ar putea explica de ce Big Bang-ul a dat naştere materiei şi antimateriei în proproţii inegale - mai multă materie decât antimaterie. Acest dezechilibru joacă un rol major în istoria Universului.
După cum explică unul dintre cercetătorii implicaţi, Tim Chupp, de la Universitatea din Michigan, dacă în momentul Big Bang-ului materia şi antimateria ar fi fost create în cantităţi egale, ele s-ar fi anihilat reciproc şi nimic n-ar mai fi existat - nici stele, nici planete, nici viaţă.
Particulele de antimaterie au aceeaşi masă, dar încărcătură electrică de semn opus faţă de cea a particulelor de materie. Antimateria este rară în Univers, apărând doar pentru fracţiuni de secundă în erupţiile solare, radiaţia cosmică şi în acceleratoarele de particule, cum este Large Hadron Collider (LHC) din cadrul CERN.
Când particulele de antimaterie întâlnesc particule de materie, ele se anihilează reciproc.
Articolul integral aici: descopera.ro
Se bănuia de ceva vreme că nuclee cu astfel de forme ar putea exista, dar acum, o echipă internaţională de fizicieni a reuşit să demonstreze faptul.
Descoperirea ar putea alimenta eforturile de descoperire a unei noi forţe fundamentale în natură, care ar putea explica de ce Big Bang-ul a dat naştere materiei şi antimateriei în proproţii inegale - mai multă materie decât antimaterie. Acest dezechilibru joacă un rol major în istoria Universului.
După cum explică unul dintre cercetătorii implicaţi, Tim Chupp, de la Universitatea din Michigan, dacă în momentul Big Bang-ului materia şi antimateria ar fi fost create în cantităţi egale, ele s-ar fi anihilat reciproc şi nimic n-ar mai fi existat - nici stele, nici planete, nici viaţă.
Particulele de antimaterie au aceeaşi masă, dar încărcătură electrică de semn opus faţă de cea a particulelor de materie. Antimateria este rară în Univers, apărând doar pentru fracţiuni de secundă în erupţiile solare, radiaţia cosmică şi în acceleratoarele de particule, cum este Large Hadron Collider (LHC) din cadrul CERN.
Când particulele de antimaterie întâlnesc particule de materie, ele se anihilează reciproc.
Articolul integral aici: descopera.ro
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii