Primul satelit romanesc, Goliat, nu va zbura in 2010 ci in 2011 (video)

Agentia Spatiala Europeana ESA -reprezentand interesele celor 18 tari membre, compania ArianeSpace, ELV SpA (European Launch Vehicle) si Evry France au semnat in urma cu cateva zile documentul VERTA-‘Vega Research and Technology Accompaniment Program' care pune bazele productiei de serie pentru componentele noului lansator-acoperind in prima faza 5 noi misiuni in afara zborului de test (pe lista sponsorizarii pentru acest program aflandu-se satelitii europeni ADM Aeolus, Lisa Pathfinder, constelatia Swarm si IEV -‘Intermediate Experimental Vehicle'). Astfel proiectul Vega se muta din faza de proiectare si dezvoltare in cea de exploatare propriu zisa.

Agentia Spatiala Europeana ESA -reprezentand interesele celor 18 tari membre, compania ArianeSpace, ELV SpA (European Launch Vehicle) si Evry France au semnat in urma cu cateva zile documentul VERTA-‘Vega Research and Technology Accompaniment Program' care pune bazele productiei de serie pentru componentele noului lansator-acoperind in prima faza 5 noi misiuni in afara zborului de test (pe lista sponsorizarii pentru acest program aflandu-se satelitii europeni ADM Aeolus, Lisa Pathfinder, constelatia Swarm si IEV -‘Intermediate Experimental Vehicle').

Astfel proiectul Vega se muta din faza de proiectare si dezvoltare in cea de exploatare propriu zisa.

In aceasta mare operatiune numita Vega sunt implicate direct 7 tari europene (Italia, Franta, Spania, Belgia, Olanda, Elvetia si Suedia) prim contractor fiind compania italiana ELV SpA ale carei actiuni sunt detinute de Avio SpA (70%) si Agentia Spatiala Italiana ASI (30%). Grupul va fi reprezentat de ArianeSpace cea care va oferi spre comercializare serviciile noii rachete si va avea grija de operatiunile de lansare.

sursa articol: SpaceAlliance

Prima incercare se apropie cu pasi repezi de momentul zero, pentru ca treapta intai P80 a fost pregatita si asteapta incarcata cu combustibil solid la baza spatiala din Guiana Franceza, in timp ce treptele superioare (Zefiro 23 si Zefiro 9) si restul avionicii au fost asamblate in Italia asteptand la randul lor transportul spre Kourou.

Din pacate agenda de teste despre care aminteam intr-unul din articolele anterioare SpaceAlliance s-a dovedit inca o data nesustenabila pentru ca operatiunile de constructie/modernizare a infrastructurii bazei spatiale din Kourou s-au prelungit peste termenul propus initial.

Aceasta cu atat mai mult cu cat inginerii au tebuit sa lucreze pe mai multe fronturi, pe langa pregatirea obisnuita a zborurilor Ariane5, fiind necesare eforturi suplimentare pentru aducerea in stare operationala a noilor veniti Vega si Soyuz. Soyuz care este o racheta testata de-a lungul timpului, va intra direct in exploatare si va avea astfel prioritate, putand aduce in foarte scurt timp venituri suplimentare. Astfel potrivit directorului ArianeSpace, cel mai probabil Soyuz va efectua primul zbor undeva la inceputul lui 2011, urmata intr-un interval de cateva luni (mijlocul lui 2011) de Vega.

Vega intentioneaza sa se pozitioneze pe nisa lansatoarelor mici, undeva sub Ariane5 (lansatorul de clasa mare al lui ArianeSpace) si noul venit- versiunea modernizata Soyuz (care va opera in segmentul mediu). ArianeSpace nu avea un lansator pe aceasta nisa astfel dar se estimeaza ca Vega va deservi in medie cel putin 2 lansari pe an.

Racheta care are o masa de 137 tone, o lungime de 30m si un diametru de 3m, este una in patru trepte- un motor de tip P 80 folosind combustibil solid pentru prima treapta- cu o forta maxima dezvoltata de 3040kN si un timp de ardere de 107s, un motor de tip Zefiro 23 alimentat tot de combustibil solid-cu o forta maxima de 1200kN si un timp de ardere de 71s, ca si treapta a treia unde actioneaza un motor de tip Zefiro 9-cu o forta dezvoltata de 213kN si un timp de ardere de 117s, si o treapta finala a patra alimentata de combustibil lichid si propulsata de un motor de tip AVUM - Attitude and Vernier Upper Module-u o forta de 2.45kN si un timp de ardere de pana la 315s.

In ceea ce priveste performantele tehnice, lansatorul este capabil sa inscrie pe o orbita circulara cu altitudinea de 700 km o masa de pana la 1500 kg (de obicei segmentul satelitiilor stiintifici de observare a Pamantului).

Vega va folosi in spaceportul din Guiana Franceza complexul ELA-1 care a fost folosit intre 1979 si 1989 de rachetele Ariane1 si Ariane3. Acesta insa a trebuit sa fie modernizat, incepand de la hangarul propriu zis si continuand cu sistemele de alimentare electrica, de protectie, de control si nu in ultimul rand cu sistemele mecanice de transport (lifturi, macarale etc). In plus, este vorba si despre o noua platforma mobila care va tranporta racheta, si care va avea o inaltime de 50m si o viteza de 5m/minut fiind capabila sa acopere o distanta de 80m intre pozitia operationala si locul de parcare.

Perioada de pregatire a unui zbor - asa numita "launch campaign" - a fost marita de asemenea de la 2-3 saptamani la 42 de zile pentru a asigura ca fiecare zbor este supervizat corespunzator fara presiunea timpului, mai ales ca ESA isi doreste pe viitor o serie de minimum 4 lansari anuale ale noii rachete.

Din pacate nici cealalta racheta ce va face parte din sistemul european - Soyuz 2, despre care aminteam mai devreme - nu sta mai bine, in acest program inregistrandu-se de asemenea intarzieri mari.

Din cauza imposibilitatii efectuarii primului zbor (plasat in decembrie 2010) ArianeSpace pentru a evita pierderea unui prim client- compania britanica Avanti Communications pentru care trebuia sa plaseze pe orbita satelitul Hylas1, a decis sa mute aceasta lansare la bordul unui zbor Ariane 5 din noiembrie 2010 (aceasta avand capacitatea de a prelua un nou pasager datorita proprietatii sale de a realiza lansari duale).

In aceasta situatie zborul inaugural va avea la baza o decizie politica fie ESA sau CNES- Agentia Spatiala Franceza oferind alternative (unul din satelitii Galileo respectiv Pleiades).

Spre deosebire de versiunea originala lansata din Baikonur si Plesetsk, Soyuz 2-1a a
marit capacitatea de transport de la 1.7 tone pana la 2.7 tone in cazul unei orbite geostationare.

Acest lucru se intampla pentru ca pe langa modificarile de ordin tehnic, plecarea din baza Kourou, in apropierea ecuatorului beneficiaza de un aport de viteza natural, in comparatie cu lansarile clasice din Baikonur. O versiune ulterioara Soyuz 2-1b (care va aduce modificari substantiale ale sistemului de control, marirea tractiunii treptei a treia si o noua capsula de transport cu volum sporit pentru incarcatura utila) este asteptata in scurt timp - aceasta fiind capabila sa transporte o masa de 3.6 tone pe o orbita de transfer geostationara.

ArianeSpace a raportat pentru anul fiscal 2009 un venit de 1.046 miliarde de euro in crestere cu 9.4% fata de 2008 la care au contribuit in special cele 7 zboruri efectuate de Ariane 5 (fata de cele 6 zboruri din anul precedent). Pe viitor perspectivele fiscale sunt insa mult mai bune in urma semnarii in februarie 2009 a unui contract de 35 de noi unitati Ariane5 cu o valoare de 4 miliarde de euro, dar si datorita intrarii in operare a noilor membri ai flotilei Vega si Soyuz.

Piata comerciala a fost dominata in ultimul timp de variatia costurilor de lansare in special datorita pretului de dumping practicat de operatorul SeaLaunch, dar odata cu intrarea in faliment a acestuia se asteapta o apreciere/revenire la un pret realist al kg de incarcatura transportat pe orbita, ceea ce inseamna o perspectiva buna pentru contabilii celor doua mari companii ramase in joc ArianeSpace si ILS-International Launch Services.

Romania, aflata la prima sa experienta spatiala prin lansarea satelitului Goliat, va mai trebui astfel sa astepte o perioada pana cand drumul spre spatiu ii va fi deschis. Sub spectrul acestei noi amanari, echipa romaneasca coordonata de ROSA va fi nevoita sa urmareasca anuntarea oficiala a noii date de lansare la fel ca si restul participantiilor la zborul Vega. Pentru conformitate, trebuie reamintit ca proiectul Goliat a fost initiat de agentia spatiala romana in anul 2005, beneficiind de un buget de 1.500.000 de RON (2005).

Este vorba de un nanosatelit de 1kg si 10x10x10 cm bazat pe standardul american Cubesat, avand la bord o serie de experimente stiintifice: determinarea fluxului de meteoriti (SAMIS), masurarea dozei de radiatii cosmice la nivelul orbitei terestre (Dose-N) si captarea de imagini cu suprafata Pamantului folosind o camera de observatie de 3 mega pixeli instalata la bord si cu o rezolutie la sol de aproximativ 21x28m.

Dupa ultimele informatii, Goliat va fi lansat intr-o orbita eliptica cu inaltimea variind intre 350 si 750km si inclinatie de 71 de grade desi initial se dorea o orbita circulara polara cu inaltimea de 500km (modificarea a fost dictata tot de ArianeSpace).

Proiectului romanesc si altor 8 sateliti din aceeasi categorie li s-a oferit sansa de a fi lansati gratis in zborul inaugural de test al rachetei europene Vega (o parte dintre ei venind din tari ce se afla in faza de preaderare la agentia spatiala europeana, asa cum este si cazul Romaniei, si care incep prin aceste prime programe nationale sa isi manifeste interesul fata de domeniul spatial) :

-SwissCube (École Polytechnique Fédérale de Lausanne, Switzerland)

-Xatcobeo (University of Vigo and INTA, Spain)

-UNICubeSAT (University of Rome, Italy)

-Robusta (University of Montpellier 2, France)

-AtmoCube (University of Trieste, Italy)

-e-st@r (Politecnico di Torino, Italy)

-OUFTI-1 (University of Liège, Belgium)

-PW-Sat (Warsaw University of Technology, Poland)

Acesti 9 sateliti Cubesat se vor adauga incarcaturii principale LARES (LAser RElativity Satellite) si unui alt satelit italian- ALMASat (prescurtare de la ALma MAter SAtellite) o misiune demonstrativa dezvoltata incepand cu anul 1993 de Facultatea de inginerie din cadrul Universitatii din Bologna, care ca si predecesoarele programe realizate in Italia (Unisat1 si Unisat2) are la baza un concept modular capabil sa integreze pe viitor o gama larga de experimente stiintifice la un pret de constructie scazut.

Romania mai participa in doua proiecte europene, doua din institutiile de invatamant din Bucuresti, respectiv Universitatea Politehnica din Bucuresti si Universitatea Bucuresti au fost incluse pe lista centrelor de cercetare care vor contribui la dezvoltarea programelor ESMO si ESEO.

ESEO sau European Student Earth Orbiter este al treilea satelit dezvoltat in cadrul programului "Education Satellite Programme"- un microsatelit care de la nivelul unei orbite LEO va capta imagini ale Pamantului, va masura nivelul radiatiilor si va testa noi tehnologii spatiale (o camera stelara si un asa numit "reaction wheel"). In acest proiect UPB va trebui sa dezvolte partea de structura.

ESMO sau European Student Moon Orbiter va fi primul satelit educational trimis spre Luna cu tehnologie inspirata de cea folosita de misiunea Smart1 si al patrulea satelit din programul "Education Satellite Programme". Contractorul principal este Surrey Satellite Technology Limited din Anglia, iar subcontractanti sunt mai multe universitati din tari membre sau aflate in colaborare cu ESA. Romania este prezenta in proiect prin Universitatea Politehnica Bucuresti-responsabila pentru 2 din subsistemele satelitului (ADCS si structura) si prin Universitatea Bucuresti responsabila pentru dezvoltarea experimentului care vizeaza monitorizarea radiatiei.

Sursa: SpaceAlliance