Achiziţia celor patru corvete multifuncţionale, în atenţia judecătorilor (document)

Azi, la Curtea de Apel Bucureşti va avea loc un nou termen de judecată în dosarul (21131/3/2019) privind achiziţia de către Ministerului Apărării Naţionale a patru corvete multifuncţionale. În concret, magistraţii vor analiza recursul formulat de compania Damen Schelde Naval Shipbuilding BV (fostul şantier naval Royal Schelde al Marinei Regale Olandeze) împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti prin intermediul căreia s-a respins contestaţia celor la Damen cu privire la achiziţia de către Ministerului Apărării Naţionale a patru corvete multifuncţionale.
 
Dosarul se află pe rolul Secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal din Curtea de Apel Bucureşti, fiind repartizat completului de judecată alcătuit din: Ionuţ Cristian Andreescu (preşedinte), Cristina Petrovici şi Carmen Mihaela Voinescu, judecători ai Curţii de Apel Bucureşti.
 
Amintim că, pe data de 7 octombrie 2019, judecătorii Secţiei a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal de la Tribunalul Bucureşti au respins contestaţia depusă de Damen, după ce MApN a anunţat că oferta câştigătoare a contractului de achiziţie a celor 4 corvete multifuncţionale a fost cea depusă de asocierea dintre Naval Group şi Santierul Naval Constanţa.
 
În Nota de Fundamentare - HG nr.906/29.11.2016 a Guvernului României privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare „Corvetă multifuncţională“, document publicat în Monitorul Oficial al României, se arată, printre altele, că cele mai eficiente nave de luptă de suprafaţă în zona de litoral sunt navele din clasa „corvetă”, cu deplasament mediu, capabile să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în Marea Neagră şi în afara acesteia, având o autonomie corespunzătoare şi calităţi nautice care să le permită executarea acţiunilor inclusiv în condiţii hidro-meteorologice dificile.
 
De asemenea, tot în Nota de Fundamentare -HG nr.906/29.11.2016 se mai precizează că „regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acţiunile de încălcare a normelor de drept internaţional, prin punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi intensificarea prezenţei militare“.
 
„Forţele navale române, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în acest context politico-militar, trebuie să dispună de o structură de forţe modernă, credibilă şi echilibrată în raport cu forţele navale ale celorlalte state riverane Mării Negre. Cele mai eficiente nave de luptă de suprafaţă în zona de litoral sunt navele din clasa „corvetă”, cu deplasament mediu, capabile să îndeplinească întreaga gamă de misiuni în Marea Neagră şi în afara acesteia, având o autonomie corespunzătoare şi calităţi nautice care să le permită executarea acţiunilor inclusiv în condiţii hidro-meteorologice dificile.
 
În momentul actual, forţele navale române au în înzestrare patru corvete, care sunt depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă“, conform Notei de Fundamentare -HG nr.906/29.11.2016.
 

Corvetele vor acţiona ca unitate multifuncţională de luptă într-o grupare de nave sau izolat. Corvetele şi cele două fregate T22 vor constitui, prin rotaţie, un grup de nave care să fie pus la dispoziţia NATO, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România.
 
Nota de Fundamentare - HG nr.906/29.11.2016 a Guvernului României privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare „Corvetă multifuncţională“ poate fi citită integral accesând secţiunea Documente.
 
Citeşte şi
 
Ministrul Gabriel Leş, despre problemele întâmpinate la achiziţia corvetelor - "Contestaţiile au dus la prelungirea termenelor"