Afacerist denunțat de primar la DNA! Dosarul, la Tribunalul Constanța. Care sunt părțile (SURSE)

 

• Potrivit DNA, revista și plicul ce conține suma de bani remisă martorului de inculpat au fost predate organelor de urmărire penală conform procesului verbal de predare primire din 24.08.2016.
• Acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției unui inculpat, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de dare de mită.
 
În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
 

„În perioada august - octombrie 2016, inculpatul, în calitate de administrator/reprezentant al unor societăți comerciale, ar fi oferit, promis și remis în mai multe tranșe, sumele de 8.000 de lei și 3.600 euro, unui primar dintr-un oraș din județul Constanța reprezentând un procent de 5% respectiv 10% din sumele achitate de Primărie către firmele acestuia. Banii respectivi ar fi fost remiși primarului pentru ca acesta, în virtutea funcției deținute să urgenteze efectuarea unor plăți către societățile deținute/controlate de inculpat pentru efectuarea unor lucrări executate în baza unor contracte încheiate cu primăria respectivă.
 
În prezența apărătorului ales, inculpatul a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
 
Dosarul de urmărire penală privindu-l pe inculpat împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise la Tribunalul Constanța“.

 
Acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Potrivit unor surse judiciare, omul de afaceri în cauză ar fi Grădinaru Bogdan Nicolae.
 

De altfel, acesta figurează ca „inculpat“ în dosarul 4272/118/2022 aflat pe rolul Secției penale a Tribunalului Constanța, având ca obiect „sesizarea cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei (art.483 NCPP)“.
 
Primul termen a fost stabilit pentru data de 13 iulie 2022.
 
De partea cealaltă, edilul constănțean ar fi Robert Nicolae Șerban, primarul orașului Eforie.
 
Contactat telefonic, în vederea obținerii unui punct de vedere cu privire la acest dosar, Robert Nicolae Șerban, edilul orașului Eforie, a spus că nu dorește să facă nicio declarație.
 
Facem precizarea că am încercat să obținem un punct de vedere și de la Bogdan Nicolae Grădinaru, însă demersul nostru nu a fost posibil.

 
În cazul în care Bogdan Nicolae Grădinaru va dori totuşi să transmită un punct de vedere cu privire la dosar, acesta va fi publicat în cel mai scurt timp.    
 
Potrivit DNA, în acodul de recunoaștere a vinovăției se arată, printre altele, că la data de 10 august 2016, a fost înregistrat denunțul primarului, prin care acesta sesiza faptul că inculpatul l-ar fi contactat și i-ar fi promis sume de bani în schimbul urgentării decontării facturilor aferente unor lucrări prestate pentru Primărie de către societățile deținute/controlate de către inculpat.
 
Potrivit Confidas.ro, Bogdan Nicolae Grădinaru figurează în Opal Construct SRL, Creative Blaster SRL, Global Contractors SRL, European Concept Trust SRL.
 
În încercarea noastră de a-l contacta pe Bogdan Nicolae Grădinaru am apelat și numerele de telefon alocate firmelor European Concept Trust SRL și Opal Construct SRL, interlocutorii transmițându-ne că îi vor transmite solicitarea noastră lui Bogdan Nicolae Grădinaru.  
 
Așa cum precizam și mai sus, în cazul în care Bogdan Nicolae Grădinaru va dori totuşi să transmită un punct de vedere cu privire la dosar, acesta va fi publicat în cel mai scurt timp.  
 
Detaliat
 

„Din cercetările efectuate în cauză ulterior formulării denunțului de către (.....) și începerii urmăririi penale cu privire la faptă, a rezultat următoarea situație de fapt: Societățile S.C. (.....) SRL şi S.C. (.....) S.R.L., ambele controlate/coordonate de inculpatul (.....), au câştigat în cursul anului 2015 licitaţii la Primăria (.....) pentru efectuarea unor lucrări de construcție și amenajări interioare la două centre de informare turistică, lucrări care au fost finalizate“.
 
„Din verificările efectuate în bazele de date ale ONRC a rezultat că inculpatul (.....) este asociat în cadrul SC (.....) SRL cu o cotă de participare la beneficii și pierderi de 95%,, iar în ceea ce privește societatea SC (.....) SRL, aceasta are asociat unic pe (.....), persoană de încredere a inculpatului (.....) și care se ocupă de conducerea evidenței contabile la mai multe firme ale inculpatului (proces verbal din 10.08.2016 – vol.3, f. 88-89). În data de 06 aprilie 2015, între Oraşul (.....), reprezentant prin primar (.....), în calitate de achizitor şi S.C. (.....) SRL - CUI RO (....) , reprezentată prin administrator (.....), în calitate de executant, a fost încheiat contractul de lucrări nr. (.....) având ca obiect executarea de “Lucrări de construcţii în cadrul proiectului Crearea şi dotarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică (.....)” (vol. 3, f. 36-47)“.
 
„La pct. 4.3 din acest contract, este stipulat că preţul convenit pentru îndeplinirea contractului, respectiv preţul lucrărilor executate, plătibil executantului de către achizitor conform graficului de plăţi, este de 282.580,42 lei la care se adaugă TVA în valoare de 67.819,30 lei, echivalentul a 63.994,48 euro fără TVA (1 euro = 4,4157 lei) şi a rezultat astfel: 269.369,25 lei fără TVA la care se adaugă valoarea cheltuielilor diverse şi neprevăzute de 13.211,17 lei fără TVA. În data de 14 aprilie 2015, între Oraşul (.....), reprezentant prin primar (.....), în calitate de achizitor şi SC (.....) S.R.L. - CUI RO (.....), reprezentată prin administrator (.....), în calitate de executant, a fost încheiat contractul de lucrări nr. (.....) având ca obiect executarea de “Lucrări de construcţii în cadrul proiectului Crearea şi dotarea Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică (.....)” (vol. 3, f. 49-60)“.
 
„La pct. 4.3 din acest contract este stipulat că preţul convenit pentru îndeplinirea contractului , respectiv preţul lucrărilor executate, plătibil executantului de către achizitor conform graficului de plăţi, este de 283.057,30 lei la care se adaugă TVA în valoare de 67.933,75 lei, echivalentul a 64102,48 euro fără TVA, (1 euro = 4,4157 lei) şi a rezultat astfel: suma de 269.823,52 lei fără TVA, la care se adaugă valoarea cheltuielilor diverse şi neprevăzute de 13.233,78 lei fără TVA. Executarea lucrărilor aferente celor două contracte a demarat la data de 09 iunie 2015, potrivit ordinelor de începere lucrări nr. (.....)/08.06.2015 (vol. 3, f. 48) și (.....)/08.06.2015 (vol. 3, f. 61)“.
 
„După executarea și recepția lucrărilor aferente celor două contracte, au fost emise de către SC (.....) SRL și respectiv SC (.....) SRL facturi fiscale spre decontare. Întrucât Primăria Orașului (.....) nu a achitat la termenul scadent toate facturile, cele două societăți comerciale au chemat în judecată primăria, solicitând obligarea acesteia la plata sumelor de bani aferente facturilor fiscale emise. Astfel, în urma executării de către SC (.....) SRL a lucrărilor aferente contractului nr. (.....)/06.04.2015, a fost emisă factura fiscală nr. (.....)/29.12.2015 în cuantum de 55.408,26 lei, factură care a fost însușită la plată de către debitor (Orașul (.....)). Ca urmare a refuzului de plată, SC (.....) SRL a chemat în judecată Orașul (.....) în procedura ordonanței de plată, iar prin sentința civilă nr. (.....) 28 iulie 2016 a Judecătoriei Constanța, rămasă definitivă prin sentința civilă nr. (.....) /14.12.2016, a fost obligat Orașul (.....) la plata sumei de 55.406,26 lei cu titlu de debit principal reprezentând contravaloarea facturii fiscale nr. (.....)/29.12.2015 (vol. 6, f. 143-153)“.
 
„De asemenea, în urma executării de către SC (.....) SRL a lucrărilor aferente contractului nr. (....)/14.04.2015, au fost emise mai multe facturi fiscale după cum urmează (vol. 5, f. 19-23): (.....) Primele patru facturi au fost achitate de către Orașul (.....) (vol. 5, f. 18), în timp ce ultima factură, în cuantum de 198.605,28 lei, deși însușită la plată, nu a fost achitată de către debitor (Orașul (.....)). Ca urmare a refuzului de plată a ultimei facturi, SC (.....) SRL a chemat în judecată Orașul (.....) în procedura ordonanței de plată, iar prin sentința civilă nr. (.....) din 26.05.2016 a Tribunalului Constanța, rămasă definitivă prin sentința civilă nr.  .....)/04.08.2016, a fost obligat Orașul (.....) la plata sumei de 198.605,28 lei cu titlu de debit principal reprezentând contravaloarea facturii fiscale seria (.....)/24.12.2015 (vol. 5, f. 1-13)“.
 
„În data de 10 august 2016, a fost înregistrat denunțul formulat de (.....), primarul Orașului (.....), prin care acesta sesiza faptul că inculpatul (.....) l-ar fi contactat și i-ar fi promis sume de bani în schimbul urgentării decontării facturilor aferente unor lucrări prestate pentru Primăria Orașului (.....) de către societățile deținute/controlate de către inculpat (vol. 3, f. 10-12). În data de 19 august 2016, Primăria (.....) a efectuat o plată în cuantum de 198.605,28 lei către SC (.....) SRL (vol. 5, f. 17-18). Această plată a reprezentat suma de bani datorată de Oraşul (.....) către SC (.....) pentru efectuarea lucrărilor efectuate în baza contractului de execuţie nr. (.....)/14.04.2015, conform facturii fiscale nr. 5(.....)/24.12.2015 în cuantum de 198.605,28 lei, inclusiv TVA, cu privire la care s-a pronunțat sentința civilă nr. (.....)din 26.05.2016 prin care Orașul (.....) a fost obligat să plătească creditorului SC (.....) SRL suma respectivă“.
 
„(.....) Pe parcursul discuțiilor, inculpatul (.....) îi reamintește lui (.....) că ar mai avea de încasat și alte sume de bani de la Primăria (.....) pentru alte firme controlate sau deținute de către el, explicându-i cam cât ar avea de încasat și pentru acestea și solicitându-i să-l ajute și cu efectuarea plăților pentru aceste sume de bani. (.....) La finalul discuțiilor, inculpatul (.....) îl conduce pe (.....) la autoturism și în interiorul autovehiculului, îi lasă o revistă intitulată “Practical Boat Owner”, în limba engleză, ocazie cu care îi spune să o citească când are timp, încercând astfel să-i transmită în mod codificat că i-a remis o sumă de bani. De altfel, încă de la începutul întâlnirii, inculpatul (.....) i-a spus martorului că a fost în Anglia și i-a adus o revistă pe care i-o va da când îl va conduce la autoturism (”Ţi-am adus o revistă din Anglia, da' când te conduc”).(.....) În interiorul revistei primite de la (.....), martorul (.....) a declarat că găsit un plic pe care l-a predat organelor judiciare, în interiorul plicului fiind identificată suma de 8.000 lei formată din bancnote în cupiură de 100 lei. (declarație de martor din data de 24.08.2016 – vol.
3, f. 20-22)“.
 
„Revista și plicul ce conține suma de bani remisă martorului (.....) de inculpatul (.....), au fost predate organelor de urmărire penală conform procesului verbal de predare primire din 24.08.2016 și planșei fotografice (vol 3, f. 23-24, vol. 4, f. 144-156). În data de 07 septembrie 2016, are loc o nouă întâlnire (.....)între cei doi, în incinta unui restaurant din Oraşul (.....). Cu această ocazie, inculpatul (.....) și martorul (.....) discută din nou despre banii pe care îi mai are de încasat inculpatul de la Primăria Oraş (.....). Pe parcursul discuţiei, inculpatul (.....) îi prezintă martorului o factură fiscală emisă de SC (.....) SRL către Oraşul (.....), insistând să fie achitată cu prioritate contravaloarea facturii/facturilor emise de SC (.....) SRL și promiţându-i în schimb martorului (.....) un comision dublu“.
 
„(.....) În data de 26 septembrie 2016, inculpatul (.....) se întâlneşte cu martorul (.....) în incinta unui restaurant din (.....) și această întâlnire (.....). (.....) La plecare, inculpatul (.....) îi remite martorului suma de 2300 euro. Această sumă de bani a fost introdusă de inculpatul (.....) într-un plic, pe care acesta l-a pus în interiorul torpedoului maşinii cu care martorul venise la întâlnire. Suma de bani remisă martorului (.....) de inculpatul (.....) a fost predată organelor de urmărire penală. (.....) În data de 11 octombrie 2016, prin ordinul de plată nr. (.....) (vol. 3, f. 80), Orașul (.....) a plătit către SC (.....) SRL suma de 21.690,80 lei, reprezentând diferența neachitată din suma aferentă facturii fiscale seria (.....) (vol.3, f. 83), o plată parțială (167.870,80 lei ) fiind efectuată anterior, în data de 23.09.2016, prin OP nr (.....) (vol 3, f.84). În data de 19 octombrie 2016, martorul (.....) şi inculpatul (.....) s-au întâlnit din nou, în incinta restaurantului (.....) din Oraşul (.....), întâlnirea (.....). Cu această ocazie, inculpatul (.....) îi dă explicaţii martorului (.....) cu privire la sumele de bani remise pănă în acel moment, lămurind procentul de 5% și 10% din plățile efectuate, context în care inculpatul îi remite martorului, într-un plic, suma de 1300 euro“.
 
Încadrarea juridică:
 
„Fapta inculpatului (.....) constând în aceea că, în perioada august-octombrie 2016, în calitate de administrator/reprezentant al unor societăţi comerciale, a oferit, promis şi remis în mai multe tranșe, sumele de 8000 de lei, 2300 euro și 1300 euro, lui (.....), primar al Oraşului (.....) din jud. Constanţa, reprezentând un procent de 5% respectiv 10% din sumele plătite de Primăria Oraș (.....) către firmele acestuia, pentru ca acesta, în virtutea funcției deținute să urgenteze efectuarea plăților facturilor emise de societățile deținute/controlate de inculpat pentru efectuarea lucrărilor executate în baza unor contracte încheiate cu Orașul (.....), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cp rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000“.  

 
PRECIZĂRI
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.