Alina Gabriela Jurubiţă, preşedintele Curţii de Apel Constanţa, a prezentat raportul de activitate aferent anului trecut

 
 
Alina Gabriela Jurubiţă, noul preşedinte al Curţii de Apel Constanţa, a prezentat azi, 31 ianuarie 2022, raportul privind activitatea desfăşurată de Curtea de Apel Constanța în anul 2021.  
 
Alina Gabriela Jurubiţă a declarat că, la începutul anului 2021, Curtea de Apel Constanța avea un stoc total de dosare de 3.774 comparativ cu 3.803 la începutul anului 2020, cu un procent cu 0,76% mai mic față de 2020 ( -29 dosare).
 
„Numărul dosarelor înregistrate în 2021 a fost de 7.826 comparativ cu anul 2020 când s-au înregistrat 6.845 dosare. Comparând volumul dosarelor nou intrate în anul 2021 cu cel înregistrat în anul 2020, se constată o creştere cu 981 dosare, reprezentând o creştere procentuală cu 14,33% față de anul precedent“, a mai precizat noul preşedinte al Curţii de Apel Constanţa.
 
„În anul 2021, Curtea de Apel Constanța a fost învestită cu un număr total de 11.600 de cauze (3.774 preluate din 2020 şi 7.826 nou înregistrate) constatându-se o creştere față de anul 2020 cu 952 dosare (+8,94%). Din totalul de dosare de 11.600 s-au soluționat şi redactat, în 2021, 8.248 dosare, comparativ cu 6.922 în 2020, reprezentând o creştere procentuală de 19,15%. Numărul dosarelor nesoluționate la sfârşitul anului 2021 este de 3.352 dosare, din care 214 suspendate, comparativ cu sfârşitul anului 2020, când se aflau în stoc 3.726 dosare, din care 276 suspendate, scăderea stocului final de dosare fiind dată de creşterea numărului dosarelor soluționate de către judecătorii instanței. Proporția stocului de dosare rămas spre soluționare la sfârşitul anului 2021 reprezintă 28,89% din volumul total de dosare comparativ cu sfârşitul anului 2020 când stocul a reprezentat 34,99% din volum“, a mai spus Alina Gabriela Jurubiţă.
 
Raportat la numărul total de dosare de soluționat, Curtea de Apel Constanța se situează pe locul 7, între curțile de apel.

PRECIZĂRI:
 

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.