ANAF cere ca un fost inspector din CJC să răspundă „material și cu averea personală“ pentru prejudiciul cauzat bugetului. S-a ajuns în apel

• Este vorba despre dosarul cu indicativul 5303/118/2021, de la Secția Civilă, ce are ca obiect pretenții și în care părți sunt Statul Român prin ANAF-DGFP Galați – AJFP Constanța, în calitate de recurent-reclamant și, respectiv, Boris Parpală, fost consilier județean, fost șef al Direcției Agricole Constanța, în calitate de intimat-pârât.
• Cererea ANAF a fost respinsă în primă instanță de Tribunalul Constanța, cazul ajungând acum în apel după ce Fiscul a atacat decizia Tribunalului.

 
Proces cu greutate pe rolul Curții de Apel Constanța!
 
Statul Român prin ANAF a înregistrat apelul prin care cere ca un fost inspector al Consiliului Județean Constanța să răspundă „material și cu averea personală“ pentru bugetul cauzat bugetului general consolidat al statului.
 
Mai exact, este vorba despre dosarul cu indicativul 5303/118/2021, de la Secția Civilă, ce are ca obiect pretenții și în care părți sunt Statul Român prin ANAF-DGFP Galați – AJFP Constanța, în calitate de recurent-reclamant și, respectiv, Boris Parpală, fost consilier județean, fost șef al Direcției Agricole Constanța, în calitate de intimat-pârât.
 
Cererea ANAF a fost respinsă în primă instanță de Tribunalul Constanța, cazul ajungând acum în apel după ce Fiscul a atacat decizia Tribunalului.
 
Dosarul face trimitere la condamnarea definitivă a fostului șef al Direcției Regionale Agricole Constanța, condamnat definitiv, pe 14 iunie 2021, la trei ani și patru luni de închisoare cu executare.
 
Ce a cerut ANAF
 
Statul Român prin ANAF cere acum ca „prin hotărârea ce se va pronunţa să oblige pârâtul să răspundă material şi cu averea personală în vederea acoperirii prejudiciului cauzat bugetului general consolidat al statului, aferent sumei de 114.883 lei - impozit pe venit la care se adaugă accesorii bugetare până la data plăţii inclusiv“.
 

Totodată, ANAF a cerut ca „ menţinerea măsurii asigurătorii a sechestrului judiciar privind reparaţiile civile dispusă prin Ordonanţa nr. ##/P/2015 din data de 08.05.2015 a D.N.A. Serviciul Teritorial Constanta, menţinută prin decizia penală nr. ###/14.06.2021 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în dosarul nr. ####/118/2015“.
 
În Hoărârea 930/2022, se arată că Statul Român „a susținut că în calitatea sa de administrator în drept şi apoi în fapt al S.C. ##### ########## S.R.L., numitul ####### ##### a prejudiciat bugetul general consolidat al statului, în perioada #### # ####, în care a desfăşurat acte de comerţ prin intermediul societăţii. Chiar dacă instanţa penală a achitat inculpatul pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută la art. 9 alin.1 lit. c din Legea nr. 241/2005 şi pentru infracţiunea de spălare de bani prevăzută la art. 49 al.1 lit. a din Legea nr. 123/2019, soluţia instanţei penale nu are autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte acţiunea civilă, potrivit art.28 Cod procedură penală. Chiar dacă fapta nu este considerată infracţiune, respectivele sume rămân în sarcina pârâtului, în calitate de administrator al S.C. ##### ########## S.R.L“.
 
Au mai spus reprezentanții ANAF „totodată, deşi instanţa penală şi-a însuşit varianta cea mai favorabilă inculpatului, propusă prin expertiza judiciară efectuată, din actele aflate la dosarul cauzei a rezultat existenţa unor cheltuieli nedeductibile fiscal pentru care pârâtul datorează impozit pe profit şi TVA“.
 
Ce a stabilit Tribunalul
 
Judecătorii, însă, au decis să respingă acțiunea ANAF, arătând că „pe baza materialului probatoriu administrat exclusiv în cadrul procesului penal şi care infirmă raportul de constatare întocmit în faza de urmărire penală, pârâtul nu este autorul unor operaţiuni contabile fictive, toate cheltuielile înregistrate în contabilitatea S.C. ##### ########## S.R.L. având la bază documente justificative care îndeplinesc condiţiile impuse de Legea nr. 82/1991.Inclusiv deci în ceea ce priveşte suma de 40.000 lei, rezultată din facturile emise de S.C. ##### ######### ####### S.R.L., pretinsa faptă ilicită invocată de reclamant nu există, aceasta fiind circumscrisă exclusiv caracterului fictiv al cheltuielilor înscrise în contabilitate“.

 
Au mai spus judecătorii Tribunalului că „astfel, chiar dacă experţii contabili au concluzionat asupra includerii eronate a sumei de 40.000 lei în categoria cheltuielilor deductibile, o asemenea constatare nu face obiect al analizei instanţei în cadrul cererii de faţă, fapta ilicită indicată de reclamant ca temei al răspunderii civile delictuale a pârâtului fiind cea reţinută prin actul de sesizare a instanţei penale, neconfirmată însă prin probele administrate în dosarul penal, ce nu au fost combătute sau suplimentate în faţa instanţei civile“.
 
„Pe cale de consecinţă, concluzia ce se impune este aceea că în privinţa sumei de 40.000 lei, din probele administrate nu a rezultat existenţa faptei ilicite imputate de reclamant, singura cu a cărei analiză a fost învestită instanţa civilă“, potrivit Tribunalului.
 
În hotărârea atacată se arată că „pentru toate considerentele expuse, constatând că una dintre condiţiile cumulative impuse de art. 1.357 C.civ. pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului nu este îndeplinită, întrucât în sarcina acestuia nu poate fi reţinută fapta ilicită indicată prin cererea de chemare în judecată, pretenţiile reclamantului deduse judecăţii pe această cale vor fi respinse ca nefondate“.
 
Acum, rămâne de văzut care va fi decizia Curții de Apel Constanța.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței – rejust.ro – Hotărârea 930/2022
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Fost inspector din CJC, condamnat cu executare! Dosarul s-ar putea rejudeca