ANAF nu se lasă! A contestat decizia primei instanțe prin care se anulează executarea silită a Simonei Halep

• Simona Halep a fost executată silit de către ANAF Constanța
• A contestat în instanță decizia
• Judecătoria Constanța a decis că jucătoarea de tenis este îndreptățită să primească înapoi banii
• Pe rolul Tribunalului Constanța a fost înregistrat apelul ANAF
• La mijloc este vorba de suma de 178.364 lei

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța au făcut apel la sentința dată de către Judecătoria Constanța, în dosarul executării silite a jucătoarei de tenis Simona Halep. Judecătoria i-a dat câștig de cauză Simonei Halep, care ar trebui să primească peste 175.000 de lei de la autoritățile financiare.
 
Pe 8 aprilie 2021, a fost înregistrat apelul la Tribunalul Constanța. Amintim că pe 28 octombrie 2020, Judecătoria Constanța a admis contestaţia la executare, astfel cum a fost modificată, formulată de Simona Halep în contradictoriu cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța.
 
Pe cale de consecință, Judecătoria Constanța anulat executarea silită însăşi şi toate actele de executare silită subsecvente, inclusiv Titlul executoriu nr. 133010041149073/29.01.2020 şi somaţia în referire la suma de 178.364 lei.
 
„Dispune întoarcerea executării silite pentru suma totală de 178.364 lei, sens în care obligă intimata (nr. Finanțele Publice) la restituirea către contestatoare (nr Simona Halep) a sumei totale de 178.364 lei executate în mod nelegal, precum și la plata dobânzii aferente sumei totale de 178.364 lei, calculate conform art. 174 alin. (5) C. proc. fiscală de la data achitării fiecărei sume componente a sumei de restituit – 58.491 lei reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate și 119.873 lei reprezentând impozit pe venit aferent declara?iei unice – și până la data restituirii integrale“, se mai arată în hotărârea Judecătoriei Constanța.
 

Ce s-a întâmplat

 
Conform rolii.ro, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 19.02.2020, Simona Halep a formulat, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, contestație la executarea silită efectuată în Dosarul de executare silită nr. 2910927134129/13/30/1/2020/133010046371817, prin care a solicitat anularea executării silite, în referire la suma de 178.364 lei, reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate-regularizări în cuantum de 58.491 lei și impozit pe venit aferent declarației unice în cuantum de 119.873 lei.
 
A solicitat și încetarea executării silite și restituirea către contestatoare a sumei de 178.364 lei achitate în baza titlului executoriu și a tuturor sumelor rezultate din executarea silită, respectiv obligarea intimaților la plata către contestatoare a dobânzii fiscale pentru sumele menționate, achitate fără a fi datorate, de la data plății acestor sume și până la restituirea integrală către contestatoare, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
 
În motivarea în fapt a cererii, contestatoarea a arătat, în esență, că somația și titlul executoriu au fost comunicate contestatoarei prin afișare în Spațiul Privat Virtual la data de 31.01.2020, precizând că sumele au fost stabilite de intimată în mod nelegal, deoarece acestea reprezintă bonificații ce trebuie acordate și recunoscute de intimată contestatoarei.
 

Ce sume a plătit Simona Halep către autorități

 
A arătat că suma de 119.873 lei se compune din suma de 119.075 lei – bonificație de 5% privind impozitul pe venit și din suma de 798 lei – sumă plătită în plus către bugetul de stat, pentru care a fost solicitată compensarea cu impozit pe venit de plată prin cererea transmisă în data de 29.01.2020, iar suma de 58.491 lei reprezintă bonificație de 10% privind CASS, astfel că AJFP Constanța a procedat la executare silită deși nu a comunicat nicio soluție cu privire la acordarea/neacordarea bonificațiilor, ceea ce a pus contestatoarea în imposibilitate de a formula contestație fiscală în legătură cu neacordarea bonificațiilor.

 
Contestatoarea a învederat că somația și titlul executoriu nu cuprind motivele de fapt avute în vedere la emiterea acestor acte, respectiv considerentele faptice avute în vedere la stabilirea obligațiilor fiscale ce fac obiectul executării silite și motivele de fapt pentru care organul fiscal refuză acordarea bonificațiilor prevăzute de lege, acesta fiind un prim motiv de nelegalitate al actelor de executare. A mai arătat că aceste acte de executare silită nu cuprind nici motivarea în drept, în sensul în care nu cuprind temeiul de drept în baza căruia se refuză acordarea bonificațiilor. A precizat că suma de 119.873 lei nu este datorată și este stabilită la plată în mod nelegal, deoarece contestatoarea îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de dreptul la acordarea bonificației, în sensul în care a depus prin mijloace electronice de transmitere la distanță declarația unică pentru venitul realizat în anul 2017 și venitul estimat pentru anul 2018, în data de 30.07.2018, iar în data de 06.12.2018 a depus declarația unică rectificativă pentru venitul estimat aferent anului 2018. A arătat că la data de 10.12.2018 a plătit cu anticipație suma de 1.900.000 lei reprezentând 95% din impozitul aferent venitului estimat pentru anul 2018 prin ordin de plată, restul de 5% reprezentând bonificația prevăzută de art. 133 alin. (15) lit. b) Cod Fiscal, iar la data de 05.07.2019 a depus declarația unică privind venitul realizat în anul 2018, efectuând în data de 09.07.2019 plata sumei de 262.035 lei, reprezentând impozit pe venit, cu aplicarea bonificației de 5% în cuantum de 119.075 lei. A menționat că diferența neachitată de 399 lei reprezintă sume plătite în plus conform declarației unice CAS și CASS ce au fost cerute la compensare, care a fost trecută în mod eronat de organul fiscal la CAS și CASS, astfel că suma plătită în plus este dublă, 798 lei.
 
Contestatoarea a arătat că organele fiscale ar trebui să verifice doar îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea bonificației și să recunoască acordarea acesteia, ceea ce înseamnă că nu trebuie plătită efectiv suma reprezentând bonificația, ci doar valoarea impozitului din care se scade bonificația. A mai arătat că formularul declarației unice dispune de opțiunea de aplicare a bonificației, astfel că suma de plată este calculată automat prin scăderea bonificației, persoana fizică achitând doar suma obligațiilor fiscale diminuată cu valoarea celor două bonificații.
 
Contestatoarea a arătat că a achitat urmare a declanșării executării silite suma de 178.364 lei menționată în titlul executoriu și în somație, astfel că se impune restituirea acestei sume și obligarea intimatei la plata dobânzii aferente.
 

Cum s-a pronunțat prima instanță

 
În mod corect contestatoarea a achitat suma de 262.434 lei rezultată după scăderea bonificației de 119.075 lei, a plății anticipate de 1.900.000 lei și a bonificației de 100.000 lei pentru plata integrală cu anticipație. Prin urmare, instanța apreciază că contestatoarea și-a îndeplinit la termen obligațiile fiscale, nedatorând suma de 119.873 lei cu titlu de impozit pe venit aferent declarației unice, această sumă fiind stabilită la plată de către organul fiscal în mod nelegal.
 

Din înscrisurile depuse de contestatoare la dosar, rezultă că la data de 09.07.2019 aceasta a achitat prin ordinul de plată nr. 10/09.07.2019 suma de 357.291 lei, reprezentând CASS pentru anul 2015, în baza deciziei de impunere nr. xxxx/11.04.2019 pentru stabilirea CASS aferentă anului 2015, prin care s-a stabilit în plus suma de 396.990 lei, respectiv a achitat prin ordinul de plată nr. 11/09.07.2019 suma de 169.128 lei, reprezentând CASS pentru anul 2016, în baza deciziei de impunere nr. xxxxx/03.04.2019 pentru stabilirea CASS aferentă anului 2016, prin care s-a stabilit în plus suma de 187.920 lei.
 
Instanța reține că sumele achitate de contestatoare la data de 09.07.2019, în termenul de 60 de zile prevăzut de art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 31/2019 reprezintă diferența dintre CASS stabilită prin deciziile de impunere și bonificația de 10% prevăzută de lege, ce trebuia acordată din oficiu contestatoarei, astfel că în mod corect aceasta a achitat sumele datorate cu titlu de CASS pe anul 2015 și pe anul 2016 în modalitatea arătată.
 
Pentru aceste motive, va dispune întoarcerea executării silite pentru suma totală de 178.364 lei, sens în care va obliga intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța la restituirea către contestatoare a sumei totale de 178.364 lei executate în mod nelegal, precum și la plata dobânzii aferente sumei totale de 178.364 lei, calculate conform art. 174 alin. (5) C. proc. fiscală de la data achitării fiecărei sume componente a sumei de restituit – 58.491 lei reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate și 119.873 lei reprezentând impozit pe venit aferent declarației unice – și până la data restituirii integrale.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Simona Halep, executată silit de ANAF! Azi a câștigat procesul. Câți bani trebuie să primească înapoi