ANRP reclamă Constănţeni „îmbogăţiţi fără justă cauză“, cu peste 140.000 de lei. Banii ar fi fost plătiţi, din eroare, de două ori

Zece constănţeni au fost daţi în judecată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în acelaşi dosar, instituţia acuzându-i că ar fi beneficiat de o „îmbogăţire fără justă cauză“, în urma aplicării Legii privind compensaţiile acordate cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar. Banii ar fi fost plătiţi, dintr-o eroare, de două ori, potrivit instanţei. Cazul s-a aflat iniţial în atenţia magistraţilor Judecătoriei Constanţa, apoi a judecătorilor de la Tribunal, pentru ca, în prezent, dosarul să fie înregistrat pe rolul Curţii de Apel, cu termen pe data de 18 martie.
 
Pe scurt, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor susţine că cei zece constănţeni ar fi beneficiat de o mărire „nejustificată“ a patrimoniului cu suma de 144.193,20 de lei. Despăgubirile ar fi fost plătite de două ori, din eroare.
 
Dosarul a fost înregistrat iniţial pe rolul Judecătoriei Constanţa, la data de 15 septembrie 2017, sub numărul 25754/212/2017. În cererea de chemare în judecată formulată de ANRP şi menţionată în hotărârea judecătorilor, la rândul său document citat pe Jurindex, se arată că „reclamanta (n.r. ANRP) a învederat că pârâţii, cu rea-credinţă, au încasat sume în plus faţă de despăgubirile acordate prin Decizia nr. 456/15.11.2007 a Comisiei Judeţene Constituite pentru aplicarea Legii nr. 9/1998“.
 
Mai exact, a reclamat ANRP, sumele ar fi fost încasate „în data de 27.12.2011 prin executare silită în dosarul de executare nr. 1081/2011 al (...) şi în data de 10.05.2012, tot prin executare silită în dosarul de executare nr. 31/2012 (...), patrimoniul acestora (n.r. - constănţenilor pârâţi în cauză) mărindu-se nejustificat cu suma de 144.193,20 lei“.
 

Sume încasate în plus

 
Mai exact, avocaţii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor au arătat că prin Decizia nr. 456/15.11.2007 a Comisiei Judeţene Constituite pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, s-au acordat celor zece constănţeni compensaţii băneşti în cuantum de 193.627,99 lei.
 
ANRP a arătat că la data de 15.06.2011, unul dintre beneficiarii deciziei ANRP a încasat, prin ordin de plată al ANRP, 40% din totalul despăgubirilor. Mai departe, „prin Ordinul de plată nr. 2360/27.12.2011 a fost virată în contul (...) suma de xxxxxx,98 lei, reprezentând totalul despăgubirilor stabilite prin titlul executoriu Decizia nr. 456/15.11.2007 şi cheltuieli de executare silită, în dosarul de executare nr. 1081/2011“. Totodată, prin „Ordinul de plată nr. 1848/10.05.2012, a fost virată în contul (...) suma de xxxxx,93 lei, reprezentând debit actualizat şi cheltuieli de executare silită, în dosarul de executare nr. 31/2012, conform titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 1663/15.12.2010, pronunţată de Tribunalul Constanţa“.
 
În aceste condiţii, „reclamanta a învederat că pârâţii, cu rea-credinţă, au încasat sume în plus faţă de despăgubirile acordate prin Decizia nr. 456/15.11.2007 a Comisiei Judeţene Constituite pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, respectiv prin plata de bunăvoie efectuată de ANRP la data de 15.06.2011, în data de 27.12.2011 prin executare silită în dosarul de executare nr. 1081/2011 al (...) şi în data de 10.05.2012, tot prin executare silită în dosarul de executare nr. 31/2012 al (...), patrimoniul acestora mărindu-se nejustificat cu suma de 144.193,20 lei“.
 

Astfel, ANRP a susţinut că „sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile izvorâte din faptul juridic al îmbogăţirii fără justă cauză, pârâţii având obligaţia de a restitui valoarea folosului realizat“, după cum se arată în cererea de chemare în judecată, menţionată în hotărârea instanţei, citată pe Portalul Jurisprudenţei naţionale www.rolii.ro.
În replică, unul dintre constănţenii daţi în judecată a cerut respingerea acţiunii ANRP, dat fiind că el a încasat doar banii ce i se cuveneau legal. De asemenea, a adăugat că nu ştie nimic despre restul sumelor pe care le-a cerut înapoi ANRP.
 

Acţiunea, introdusă prea târziu

 
La rândul lor, ceilalţi acuzaţi au solicitat şi ei respingerea acţiunii, pe motiv că sumele au fost încasate în mod legal. În plus, aceştia au invocat şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, susţinând, cu alte cuvinte, că ANRP nu s-ar fi adresat instanţei în termenul stabilit de lege, ci mai târziu.
 
După analizarea documentelor depuse la dosar, magistraţii Judecătoriei Constanţa au stabilit următoarele: „În cauză nu este vorba despre o anulare a titlului care a stat la baza efectuării plăţii, ci de presupusa efectuare din eroare a unei a două plăţi, în condiţiile în care creanţa pârâţilor fusese anterior acoperită prin plată“.
 
Astfel, a decis Judecătoria, „rezultă că termenul de prescripţie a dreptului material la acţiunea în repetiţiune curge de la momentul la care plătitorul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască faptul că a plătit din eroare, or acest moment nu poate fi decât cel al efectuării celei de a doua plăţi, respectiv 01.06.2012“, potrivit sursei citate anterior.
 

În aceste condiţii, instanţa a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a respins cererea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, „întrucât a intervenit prescripţia dreptului material la acţiune“. Cu alte cuvinte, ANRP ar fi introdus acţiunea la instanţă prea târziu.
 
Decizia Judecătoriei Constanţa a fost atacată la Tribunal, dar şi această instanţă a respins solicitările ANRP. Ca urmare, Autoritatea a declarat recurs, iar dosarul a ajuns acum la Curtea de Apel Constanţa, unde va fi analizat pe data de 18 martie.
 
Citeşte şi:
 
Avere lăsată în Bulgaria:
Despăgubiţi cu peste 350.000 de lei şi cu terenuri în Tulcea, la judecată cu ANRP