Aproape două hectare din unitatea militară de la Capu Midia – Corbu, vândute între civili. Intervenția judecătorilor

• În prezent, după judecarea apelului, magistrații Tribunalului Constanța au anunțat că vor pronunța o decizie la data de 18 ianuarie 2021.
• În primă instanță, Judecătoria Constanța a admis acțiunea Ministerului Apărării Naționale și a anulat contractul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 1,8 hectare.
• Potrivit MApN, cele 1,8 hectare de la Capu Midia ar fi fost date în proprietate unor civili, în februarie 2007. Aceștia, la rândul lor, au vândut terenul respectiv unei alte persoane, în iunie 2007, iar aceasta, la rândul său, a vândut terenul actualului proprietar, contractul fiind încheiat în iunie 2008.

După povestea celor 7,2 hectare din terenul cazărmii Capu Midia care au intrat în posesia unui civil, în urma reconstituirii dreptului de proprietate, judecătorii Tribunalului Constanța au de deslușit ițele unui nou caz în care Ministerul Apărării se plânge de faptul că alte aproape două hectare din cazarmă ar fi fost vândute între civili.

În noul dosar, în primă instanță, Judecătoria Constanța a admis acțiunea Ministerului Apărării Naționale și a anulat contractul de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 1,8 hectare revendicată de militari.

Nemulțumită de decizia primei instanțe, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Corbu a fost cea care a declarat apel, alături de unul dintre cumpărătorii terenului.

În prezent, după judecarea apelului, magistrații Tribunalului Constanța au anunțat că vor pronunța o decizie la data de 18 ianuarie 2021.

Dosarul se află acum pe rolul Secției I Civile a Tribunalului Constanța.
 

Ce a cerut MApN

În Hotărârea nr. 3613/2020 a Judecătoriei Constanța, citată pe Jurindex, se arată că Ministerul Apărării Naționale a solicitat anularea contractelor de vânzare dintre civili.

Astfel, MApN a cerut „să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 2329/12.02.2007 emis de Comisia Județeană Constanța pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, privind suprafața de 1,8 ha teren situat în (...) din extravilanul comunei Corbu, județul Constanța, din cele trei hectare menționate“, potrivit www.rolii.ro.

Totodată, a mai cerut Ministerul să se constate „nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 727/20.06.2007 la BNP Asociați Eliza Topârceanu și Ghica Livia, încheiat între pârâții B. A. și Ș. I. (prin mandatar) în calitate de vânzători și B. A. M. pentru terenul în suprafață de (...) situat în extravilanul comunei Corbu, jud. Constanța (...) și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2407/23.06.2008 la BNP Asociați Mariana Tuscali și Dan Pitu, încheiat între B. A. M. (în calitate de vânzător) și M. R. A. pentru același teren în suprafață de (...) mp situat în extravilanul comunei Corbu, județul Constanța“.


Au arătat reprezentanții Ministerului că „pârâților B. A. și Ș. I. li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 3 ha teren menționat în titlu ca fiind situat în extravilanul comunei Corbu, județul Constanța“.

La data de 12 februarie 2007 a fost emis Titlul de proprietate, de către Comisia Județeană Constanța.
 

Nu putea fi emis niciun titlu de proprietate pentru teren

Reprezentanții Ministerului Apărării spun că 1,8 hectare din suprafața respectivă indicată în titlu aparțin Statului Român, dreptul de administrare fiind atribuit Ministerului Apărării Naționale.

„Terenul este inclus în «Inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului» aprobat inițial prin HG 1045/2000 și ulterior prin HG nr. 1326/2001, HG nr. 45/2003, HG nr. 15/2004, HG nr. 2060/2004, HG nr. 1705/2006 cu codul de clasificare 8.29.09, număr MF (...), indicativ de cazarmă 769, titularul dreptului de proprietate fiind Statul Român“, potrivit www.rolii.ro.

„Actele în baza cărora întreg terenul a intrat în administrarea MApN sunt contractul de vânzare-cumpărare nr. 2078/1940 și Decizia Comitetului Executiv a Sfatului Popular Regional Constanța nr. 554/26.11.1957“, au mai susținut reprezentanții MApN.


„Aspectele legate de regimul juridic al terenului cazărmii 769 Capu Midia au intrat sub putere de lucru judecat în condițiile în care sentința civilă nr. 65/CA din 22.03.2017 pronunțată de Curtea de Apel Constanța a devenit definitivă prin decizia civilă nr. 2767/03.10.2017 a ICCJ“, au mai arătat militarii.

Se mai arată că, în aceste condiții, nu putea fi emis niciun titlu de proprietate pe acest teren, dar și că situația juridică a terenului era recunoscută anterior emiterii titlului de proprietate.

„Anterior emiterii titlului de proprietate, potrivit procesului-verbal de vecinătate din 26.05.2006, o unitate din subordinea MApN (UM 01853 Capu Midia) a procedat la executarea unor lucrări de cadastru în baza legii nr. 7/1996. În urma identificărilor și a verificărilor în teren, au fost stabilite vecinătățile terenului proprietate publică a statului aflat în administrarea MApN. Potrivit acestui proces-verbal de vecinătate, limitele terenului așa cum sunt descrise sunt recunoscute și respectate de către vecini. Unul dintre vecini este (...), fiind însușit prin semnătură/ștampilă chiar de către primarul comunei Corbu. Astfel, nu se poate susține că situația juridică a terenului nu era recunoscută și recunoscută anterior emiterii titlului de proprietate“, potrivit www.rolii.ro.

Astfel, militarii au spus că respectivele contracte de vânzare-cumpărare încheiate în legătură cu terenul nu ar fi respectat principiul inalienabilității și au invocat Constituția României, dar și alte legi pentru a lua terenul înapoi.

Cu alte cuvinte, spune MApN, cele 1,8 hectare de la Capu Midia ar fi fost date în proprietate unor civili, în februarie 2007. Aceștia, la rândul lor, au vândut terenul respectiv unei alte persoane, în iunie 2007, iar aceasta, la rândul său, a vândut terenul actualului proprietar, contractul fiind încheiat în iunie 2008.
 

Autoritățile locale și județene, adversarii militarilor

În replică, reprezentanții Comisiei Locale Corbu au cerut respingerea acțiunii MApN, ca neîntemeiată și au susținut că „instanța trebuie să aprecieze cu privire la starea de pasivitate a instituției militare reclamante și să constate că simpla atestare a terenului la domeniul public al statului ce face și obiectul titlului de proprietate contestat nu este de natură a desființa acest act juridic deoarece prevederile articolului 2 din legea nr. 169/1997 stabilesc că nu pot fi atacate actele de reconstituire anterioare, emise cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data emiterii“.

„Nici Statul Român, nici Ministerul Apărării Naționale nu au formulat nicio acțiune cu privire la nelegalitatea procedurii privind reconstituirea dreptului de proprietateroprietate“, este ultimul argument adus de reprezentanții Comisiei.

Civilul în proprietatea căruia se află acum terenul a cerut și el respingerea acțiunii și a susținut că „terenul a fost înscris inițial în cartea funciară, ocazie cu care a fost efectuată și publicitatea imobiliară.“

La rândul său, și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a cerut respingerea acțiunii MApN, ca neîntemeiată.

Cu alte cuvinte, autoritățile locale și județene au cerut respingerea acțiunii MApN pentru recuperarea terenului din unitatea militară ce ajunsese să fie vândut de civili.
 

Buna-credință „nu are relevanță“

După analizarea tuturor pozițiilor procesuale și a tuturor argumentelor aduse în proces, magistrații Secției civile a Judecătoriei Constanța au hotărât să admită acțiunea Ministerului Apărării Naționale și să anuleze contractele de vânzare-cumpărare a terenului în discuție.

Printre altele, judecătorii au arătat că „în ce privește buna-credință a dobânditorilor și subdobânditorilor imobilului, instanța apreciază că nu are relevanță, întrucât aceste aspecte nu sunt de natură a înfrânge caracterul inalienabil al unui bun ce face parte din domeniul public al statului, caracter ce este consacrat inclusiv în prevederile constituționale, cu forță juridică superioară“.

„O interpretare contrară ar conduce și la concluzia că persoane de drept privat ar putea deveni titulare ale dreptului de proprietate publică ori că proprietatea publică poate înceta și prin alte modalități decât cele prevăzute în mod expres de lege. Ori, potrivit dispozițiilor anterior evocate, numai statul și unitățile administrativ teritoriale pot fi titulari ai dreptului de proprietate proprietatea publică, iar proprietatea publică încetează numai în modalitățile expres prevăzute de lege“, au arătat magistrații în Hotărârea nr.3613/2020.

Așa cum am precizat anterior, hotărârea a fost deja atacată în apel, iar Tribunalul Constanța este așteptat să pronunțe o decizie în această cauză la data de 18 ianuarie 2021.

După cum arătam în edițiile anterioare, acesta nu este singurul caz în care militarii români s-au trezit cu civili proprietari în unitatea militară de la Corbu!

La finele anului trecut, Tribunalul Constanța a respins apelul declarat în procesul în care MApN revendica 7,2 hectare ce fuseseră atribuite în proprietate unui alt civil, iar terenul s-a întors în proprietatea Ministerului.


Citește și:

Cum a rămas Ministerul Apărării Naționale fără 7,2 hectare de teren din unitatea militară de la Capu Midia – Corbu. Prima decizie a Judecătoriei