Arhiepiscopia Tomisului l-a dat în judecată pe primarul Constanței „întrucât a omis să-și mai țină cuvântul“ (MOTIVARE)

• Litigiul în instanță, ce are la bază faptul că primarul ar fi „omis să-și mai țină cuvântul“, s-a purtat pentru menținerea lucrărilor și intrarea în legalitate a bisericii Izvorul Tămăduirii, din Constanța, zona Macul Roșu, lăcaș de cult cunoscut și drept „biserica de pe trotuar“, în prezent vizat de o acțiune de desființare a construcției.
• Discuțiile pe marginea obligării primarului de respectare a promisiunii s-au purtat în dosarul cu indicativul 15090/212/2022 al Secției Civile a Judecătoriei Constanța.
• După deliberări, judecătorii au decis să respingă acțiunea Arhiepiscopiei Tomisului.

Arhiepiscopia Tomisului a demarat o acțiune în instanță, la Judecătoria Constanța, împotriva Primarului Municipiului Constanța pentru o „promisiune nerespectată“.
 
Litigiul în instanță, ce are la bază faptul că primarul ar fi „omis să-și mai țină cuvântul“, s-a purtat pentru menținerea lucrărilor și intrarea în legalitate a bisericii Izvorul Tămăduirii, din Constanța, zona Macul Roșu, lăcaș de cult cunoscut și drept „biserica de pe trotuar“, în prezent vizat de o acțiune de desființare a construcției.
 
Arhiepiscopia Tomisului a solicitat instanței obligarea autorității locale și a primarului la menținerea lucrărilor și intrarea în legalitate a construcției „conform promisiunii făcute de a încerca menținerea acestui lăcaș de cult“.
 
Mai exact, potrivit Hotărârii 11495/2022 a Judecătoriei Constanța, „a solicitat obligarea autorității locale și a Primarului Municipiului Constanța de menținere a lucrării edificate fără autorizație de construire pe zona de amplasament, mai exact de intrare în legalitate a bisericii Izvorul Tămăduirii, imobil edificat situat în Constanta, B-dul Tomis nr. 322, zona Macul Roșu. (...), biserica Izvorul Tămăduirii conform promisiunii făcute de a încerca menținerea acestui lăcaș de cult, construcție edificată ce a funcţionat în linişte până în anul 2020 pe zona de amplasament supra, când fostul primar al municipiului Constanța a solicitat instanței judecătorești desființarea lucrărilor de constructie ori o eventuală zonă de amplasament, promisiune nerespectata de Primarul Municipiului Constanța Vergil Chițac, întrucât a omis să-și mai țină cuvântul“.
 
Discuțiile pe marginea obligării primarului de respectare a promisiunii s-au purtat în dosarul cu indicativul 15090/212/2022 al Secției Civile a Judecătoriei Constanța.
 
Conform sursei citate, „în fapt, reclamanta a arătat în esenţă că în anul 2001 potrivit HCLC nr. 413/26.11.2001, reclamantei i s-a atribuit în folosință gratuită pe perioada existenței construcției Arhipiescopiei Tomisului un teren în suprafață de 920 mp situat în Constanta, zona Macul Roșu între Tomis III și Tomis IV pentru edificarea unui lăcaș de cult, mai exact parohiei Izvorul Tamaduirii, conform planului de situație pentru care s-a obținut și un certificat de urbanism și avizele cerute în certificat ce au fost depuse la sfârșitul anului 2004, la Primăria Constanța în vederea obținerii autorizației de construire; în anul 2002, a fost ridicată capela provizorie Izvorul Tămăduirii în care se slujește și în prezent“.
 
Istoricul bisericii
 
În proces, Arhiepiscopia Tomisului „a menţionat că prin HCLC nr. 230/11.04.2007 s-a aprobat modificarea art. 1 din HCLM nr. 413/26.11.2001 astfel că s-a aprobat atribuirea în folosință gratuită pe perioada existenței construcției Arhipiescopiei Tomisului un teren în suprafață de 612 mp situat în Constanța, str. Tomis (...) pentru edificarea unui lăcaș de cult“.

 
Se arată în hotărâre că Arhiepiscopia „a menţionat că în anul 2014 a obţinut autorizaţia de construire pe imobilul atribuit în folosinţă gratuită conform HCL nr. 23011.04.2007, doar că instalaţiile Radet, #### şi Electrica, trebuiau deviate pentru începerea lucrărilor de construcţii. Dat fiind că nu s-a lămurit situaţia juridică a terenului în suprafaţă de 612 mp şi nici cel în suprafaţa de 920 mp sus menţionate, lăcaşul de cult edificat în anul 2002 a rămas pe terenul din Constanta, zona Macul Roșu“.
 
Totodată, Arhiepiscopia „a mai arătat că prin sentinta civila nr.####/16.10.2020 pronunțată de Judecătoria Constanța și decizia civilă nr.######### din 13.12.2021 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. ###/212/2020, s-a hotărât desfiintarea lucrărilor de construcţie“.
 
Nu în ultimul rând, Arhiepiscopia Tomisului „a învederat că între părţi s-au purtat discuţii, însă Primarul Municipiului Constanța nu și-a tinut promisiunea, de a clarifica situația juridica a lacasului de cult cu mentinerea lucrărilor edificate fără autorizație de construire pentru zona de amplasament situată în Constanța, zona Macul Roșu între Tomis III și Tomis IV si de intrare în legalitate, în condițiile în care menținerea lucrărilor edificate nu mai este condiționată expres decât de încadrarea lucrărilor în prevederile documentației de urbanism“.
 
„În urma nerespectării promisiunii făcute de primar ca în termen de 30 de zile să găsească o soluție legală, începând cu data de 10.06.2022, când termenul a expirat, se trece la punerea în executare silită a titlurilor executorii, ceea ce produce un grav prejudiciu reclamantei, producându-se o pagubă iminentă, iremediabilă“, au mai spus în proces reprezentanții Arhiepiscopiei.
 

Ce au spus avocații primarului
 
În replică, avocații Primarului Municipiului Constanța și ai UAT Municipiul Constanța au invocat mai multe excepții și au arătat, printre altele, că „reclamanta (nr., Arhiepiscopia Tomisului) nu s-a conformat obligaţiilor, motiv pentru care pârâţii au formulat cerere de desfiinţare a lucrărilor, fiind pronunţată sentinta civila nr.####/16.10.2020 de Judecătoria Constanța si decizia civilă nr.######### din 13.12.2021 pronuntata de Tribunalul Constanța în dosarul nr. ###/212/2020,prin care s-a hotărât desfiintarea lucrărilor de construcţie la imobilul respectiv și a fost pusă în executare ca urmare a încuviințării cererii de executare formulată de Primarul Municipiului Constanța ce face obiectul dosarului de executare al Biroului Executorului Judecatoresc“.
 
Avocații au mai arătat că „deşi în calea de atac au fost acordate numeroase termene de judecată pentru a da posibilitatea pârâtei Arhiepiscopia Tomisului să intre în legalitate, din înscrisul înaintat instanței de intimat, se constată că apelanta Arhiepiscopia Tomisului nu a demarat procedura de intrare în legalitate, tribunalul constatând îndeplinirea cerinţelor impuse de lege pentru a dispune desfiinţarea lucrărilor nelegal executate conform procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și pentru care nu s-a obținut autorizaţia de intrare în legalitate“.
 
Acțiunea, respinsă
 
După deliberări, judecătorii au decis să respingă acțiunea Arhiepiscopiei Tomisului.
 
Au spus judecătorii că „instanţa, având în vedere că, în prezenta cauză, reclamanta nu a produs probe care să justifice menţinerea lucrărilor nelegal executate, va reţine puterea de lucru judecat a sentinţei nr. #### pronunţată în data de 16.10.2020 de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. ###/212/2020, rămasă definitivă prin decizia Tribunalului Constanţa nr. 2084/2021, prin care a fost autorizat Primarul Municipiului Constanţa, să desființeze lucrările de construcție realizate fără autorizație de construire la imobilul situat în Constanţa, B-dul ##### nr. 322, zona Macul Roșu, (...) în caz de neexecutare de către reclamantă a obligației de desfiinţare în termenulul de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii“.
 
„Prin urmare, faţă de toate aceste considerente, instanţa va respinge ca cererea formulată de reclamanta Arhiepiscopia Tomisului în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Constanţa, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi va respinge ca neîntemeiată cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Constanţa“, se mai arată în hotărârea instanței.
 
Până la acest moment, nu figurează ca fiind înregistrată nicio cale de atac împotriva acestei decizii a Judecătoriei Constanța.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței, www.rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Termen nou în procesul privind soarta bisericii de la Macul Roșu