Au fost votați doi judecători noi pentru Curtea Constituțională! Cine sunt și de cine au fost propuși

• Cei doi au fost votați astăzi, 3 mai 2022.

Magistratul Bogdan Licu, procuror general adjunct al României, alături de senatorul PNL Iulia Scântei, au fost desemnați noi judecători ai Curții Constituționale a României.

Cei doi au fost votați astăzi, 3 mai 2022.

Mandatul acestora va fi de nouă ani.

Camera Deputaților a votat astăzi, în Plen, propunerea PSD - procurorul Bogdan Licu.

Tot astăzi, Senatul a votat-o pe Iulia Scântei, propunerea PNL, aceasta fiind senator PNL și președinte al Comisie Juridice din Senat.

Amintim, anul acesta expiră mandatele a trei judecători ai Curții Constituționale.

Este vorba despre președintele CCR, magistratul Valer Dorneanu, despre magistratul Mona Pivniceru și despre magistratul Daniel Marius Moraru.


În locul acestora, Camera Deputaților, Senatul, dar și Președintele României vor numi alți trei magistrați, pentru un mandat valabil nouă ani.

Dimitrie Bogdan Licu, propunerea PSD, a fost numit prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la 11 martie 2020.

Potrivit CV-ului făcut public de Ministerul Public, acesta are o experienţă de peste şase ani în funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ocupând atât funcţiile de adjunct şi de prim-adjunct al procurorului general dar şi pe cea de procuror general, prin delegare.

În perioada 17 februarie 2006-17 februarie 2012 a ocupat funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale, fiind candidatul celei mai mari unităţi din ţară, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În mandatul său de vicepreşedinte al Consiliului (12 ianuarie 2009 – 12 ianuarie 2010), a reuşit să elimine posibilitatea invocării clauzei de salvgardare pe justiţie pentru România care, potrivit art.38 din Tratatul de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, ar fi putut fi activată cel târziu la data de 1 ianuarie 2010 (atât raportul intermediar din 12 februarie 2009, cât şi cel privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare  din  22 iulie 2009, au arătat progresele realizate în domeniul reformei judiciare şi  luptei împotriva corupţiei).

A ocupat funcţia de procuror şef  al Secţiei de supraveghere a urmăririi penale din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti în perioada 15 aprilie 2001-15 iunie 2005.

A fost numit, prin concurs, în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, în anul 1996.

Este licenţiat în ştiinţe juridice al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind absolventul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Spiru Haret.

La rândul său, Laura Iuliana Scântei, propunerea PNL, este de profesie notar și a fost consilier al liberalului Tudor Chiuariu, când acesta ocupa funcția de ministru al Justiției, în Guvernul Tăriceanu.

În prezent, este senator de Iași din partea Partidului Național Liberal.

Aceasta face parte din următoarele comisii:

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri şi a Războiului pentru întregirea Neamului
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019
Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru eleborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală

Printre inițiativele sale electorale se numnără:

1. L238/2022 Propunere legislativă pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr.46/2003 în lucru, la comisiile permanente ale Senatului

2. L225/2022 Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore în lucru, la comisiile permanente ale Senatului

3. B212/2022 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale înregistrat la Senat pt. dezbatere

4. L237/2022 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea legii nr.514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările şi completările ulterioare în lucru, la comisiile permanente ale Senatului

5. L226/2022 Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii în lucru, la comisiile permanente ale Senatului

6. L240/2022 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente în lucru, la comisiile permanente ale Senatului

7. L131/2021 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală A devenit Legea nr.130/12.05.2021 publicată în M.O. nr.493/12.05.2021

8. B616/2021 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi a altor acte normative înregistrat la Senat pt. dezbatere

9. L106/2022 Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi a altor acte normative înscris pe ordinea de zi

10. B182/2022 Propunere legislativă pentru modificarea art.687 din Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sănătătii înregistrat la Senat pt. dezbatere

11. B439/2021 Propunere legislativă privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix Retras de către iniţiator

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.