Breaking News! Dosarul foștilor primari Radu Mazăre și Decebal Făgădău se întoarce la DNA!

 
Curtea de Apel s-a pronunțat azi în dosarul în care foștii primari ai municipiului Constanța Radu Mazăre și Decebal Făgădău au fost trimiși în judecată de DNA Constanța.
 
Instanța a dispus excluderea materială din dosarul cauzei a declarației de martor a inculpatei Munteanu Mariana din data de 24. Octombrie 2017.
 
Totodată, instanța a constatat nulitatea absolută a actelor efectuate după data extrădării efective a lui Mazăre Radu Ștefan, în baza Mandatului de Arestare Preventivă nr. 1/10.01.2018, inclusiv a rechizitoriului nr. 168/P2017 din 19.10.2020 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcţia Naţională Anticorupție – ST Constanța.
 
Pe cale de consecință, Curtea de Apel a dispus restituirea cauzei la DNA.
 
Decizia este definitivă și a fost luată azi, 29 decembrie 2021, de Adriana Ispas și Ileana Anastasiu, judecătoare în cadrul Curții de Apel Constanța,
 
Oficial!
 

În baza art 425 ind 1 al.7 pct. 2 lit. a C.pr.pen. admite contestațiile formulate de inculpați, desființează încheierea nr. 220 din 25.05.2021 pronunțată de Tribunalul Constanța și, rejudecând, dispune: Conform art. 346 ) lit. a) ți b C. proc. pen., admite excepțiile invocate de contestatorii inculpați. În baza art. 345 alin. 1 Cod de procedură penală raportat la art. 102 şi art. 280 Cod procedură penală cu referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 236/02.06.2020 constată nulitatea absolută a declarației de martor a inculpatei Munteanu Mariana din data de 24.10.2017 și, în aplicarea Deciziei nr. 22 din 18 ianuarie 2018 a Curţii Constituţionale, dispune excluderea materiala din dosarul cauzei a declarației de martor a inculpatei Munteanu Mariana din data de 24.10.2017. Constata nulitatea absolută a actelor efectuate după data extrădării efective a inculpatului Mazăre Radu Ștefan, în baza Mandatului de Arestare Preventivă nr. 1/10.01.2018, inclusiv a rechizitoriului nr. 168/P2017 din 19.10.2020 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcţia Naţională Anticorupție – ST Constanța și dispune restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcţia Naţională Anticorupție – ST Constanța. Definitivă. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu din data de 29.12.2021.

 
Amintim că în luna octombrie 2020, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

 
Decebal Făgădău - bănuit de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
 
Radu Mazăre este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
 
Nicoleta Constantin, la data presupusei fapte șef al Serviciului autorizații în construcții din cadrul Primăriei municipiului Constanța, estea cuzat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
 
Fulvia Antonela Dinescu, la data presupusei fapte director executiv adjunct al Direcției administrației publice locale din cadrul Primăriei municipiului Constanța, este suspectată de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
 

Asta în timp ce în sarcina Luizei Elena Tănase, la data presupusei fapte arhitect șef al municipiului Constanța, s-a reținut complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
 
Mariana Munteanu, la data presupuselor fapte inspector în cadrul Primăriei municipiului Constanța – Direcția de urbanism, este acuzată de fals intelectual în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.
 
Viorel Ionescu, arhitect, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și afaceristul Florin Cârstocea, de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
 
Societatea comercială Perla Majestic SA, condusă de omul de afaceri Mohammad Murad, fost candidat la Primăria Mangalia, are calitatea de parte vătămată.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
 
Cei șase inculpați, funcționari în cadrul Primăriei Constanța, în cursul anului 2013, ar fi reautorizat, în mod nelegal, construirea unui imobil de lux deja ridicat în proporție de 95% pe plaja din Mamaia, pentru care anterior, autorizația de construire inițială fusese anulată definitiv și irevocabil de instanța civilă.
 
Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:
 
Pe plaja din stațiunea Mamaia, județul Constanța, în zona centrală a stațiunii, ar fi fost construit, cu nerespectarea dispozițiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanța.
În același an, Primăria municipiului Constanța și societatea constructoare au fost date în judecată de o altă societate comercială care deținea o construcție în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizației de construire.
 
Prin decizia civilă definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanța în anul 2012, autorizația de construire emisă de Primăria municipiului Constanța a fost desființată.
 
Instanța a reținut că, la emiterea autorizației de construire, nu s-ar fi respectat interdicția de a construi în interiorul zonei de protecție și că amplasarea imobilului ar fi situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcții definitive. De asemenea s-a mai reținut că autorizația de construcție ar fi fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere și servitute privind distanța dintre construcții.
 
În anul 2013, ca urmare a anulării autorizației de construcție, societatea reclamantă a cerut în instanță, printr-o nouă acțiune, și demolarea imobilului de lux, precum și obligarea Primăriei municipiului Constanța să emită actul administrativ de desființare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizației anulate.
 
La data de 22 august 2013, Primăria municipiului Constanța a cerut respingerea acțiunii ca nefondată, susținând că autorizația de construire anulată de instanță a fost modificată printr-o altă autorizație de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizație neanulată și perfect valabilă.
 
Ulterior, în cursul aceluiași an, Primăria municipiului Constanța a venit cu o completare prin care înștiința instanța de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03 septembrie 2013 o nouă autorizație de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanța considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite și să obțină demolarea construcției edificate în regim P+5E-6E.
 
Aceleași aspecte, întemeiate pe existența unei autorizații valabile din data de 03 septembrie 2013, au fost invocate în apărare și de societatea constructoare a imobilului.
 
În anul 2016, prin sentința civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanța a dispus anularea autorizației de construire emisă la data de 03 septembrie 2013 de Primăria Municipiului Constanța, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizația era deja construită o clădire (imobilul rezidențial ce fusese construit în proporție de 95% în baza autorizației anulate) prin urmare autorizația din anul 2013 a fost emisă nelegal.
 
Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părțile au ajuns la o înțelegere amiabilă.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.