Cine va fi noul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie! Delegarea Ancăi Jurma în funcţia de procuror-şef al DNA expiră mâine
Cine va fi noul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie!: Delegarea Ancăi Jurma în funcţia de procuror-şef
07 Jan, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
1553
Marime text
Pe data de 10 iulie, preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, a dispus revocarea din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a Laurei Codruţa Kovesi, după un mandat de cinci ani, o lună şi 24 de zile.
Ca urmare a semnării decretului şi a publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a emis ordinul de delegare în această funcţie a Ancăi Jurma, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ordinul de delegare este valabil în perioada în perioada 9 iulie 2018 - 8 ianuarie 2019.
Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuţiile de procuror-şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Potrivit datelor oficiale, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o structură de parchet specializată în combaterea corupţiei mari şi medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea şi aducerea în faţa instanţei a cazurilor de corupţie medie şi mare.
DNA, ca structură având competenţe clar definite pe zona de combatere a corupţiei mari şi medii, a fost creată după un model adoptat de mai multe state europene - Spania, Norvegia, Belgia, Croaţia.
De ce a fost necesară constituirea unei structuri specializate de parchet doar pentru combaterea corupţiei la nivel înalt şi mediu, atât timp cât corupţia mică, sau, mai bine spus, corupţia de zi cu zi, „corupţia de ghişeu” este un fenomen pe care cetăţenii îl resimt în mod mult mai direct? Răspunsul este următorul: corupţia la toate nivelurile este alimentată atunci când persoane corupte care deţin anumite pârghii de putere au sentimentul că sunt deasupra legii, că sunt intangibile şi că societatea nu dispune de mijloace suficient de eficace pentru a le dovedi activităţile infracţionale şi a le trage la răspundere.
Pentru a combate eficient acest tip de criminalitate, care face parte din categoria criminalităţii „gulerelor albe”, este nevoie de o instituţie specializată, independentă şi dotată cu resurse corespunzătoare. Rezultatele concrete ale instituţiei specializate în combaterea corupţiei la nivel înalt sunt menite să descurajeze corupţia la toate nivelurile.
DNA este o entitate independentă în raport cu instanţele judecătoreşti, cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice.
Ca urmare a semnării decretului şi a publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a emis ordinul de delegare în această funcţie a Ancăi Jurma, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ordinul de delegare este valabil în perioada în perioada 9 iulie 2018 - 8 ianuarie 2019.
Anca Jurma a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuţiile de procuror-şef al Serviciului de cooperare internaţională şi programe din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar ulterior a fost numită consilier al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Potrivit datelor oficiale, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o structură de parchet specializată în combaterea corupţiei mari şi medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea şi aducerea în faţa instanţei a cazurilor de corupţie medie şi mare.
DNA, ca structură având competenţe clar definite pe zona de combatere a corupţiei mari şi medii, a fost creată după un model adoptat de mai multe state europene - Spania, Norvegia, Belgia, Croaţia.
De ce a fost necesară constituirea unei structuri specializate de parchet doar pentru combaterea corupţiei la nivel înalt şi mediu, atât timp cât corupţia mică, sau, mai bine spus, corupţia de zi cu zi, „corupţia de ghişeu” este un fenomen pe care cetăţenii îl resimt în mod mult mai direct? Răspunsul este următorul: corupţia la toate nivelurile este alimentată atunci când persoane corupte care deţin anumite pârghii de putere au sentimentul că sunt deasupra legii, că sunt intangibile şi că societatea nu dispune de mijloace suficient de eficace pentru a le dovedi activităţile infracţionale şi a le trage la răspundere.
Pentru a combate eficient acest tip de criminalitate, care face parte din categoria criminalităţii „gulerelor albe”, este nevoie de o instituţie specializată, independentă şi dotată cu resurse corespunzătoare. Rezultatele concrete ale instituţiei specializate în combaterea corupţiei la nivel înalt sunt menite să descurajeze corupţia la toate nivelurile.
DNA este o entitate independentă în raport cu instanţele judecătoreşti, cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii