Conac, recolte și terenuri lăsate în Bulgaria Despăgubiri acordate și apoi retrase pentru averea pierdută de un cetățean american stabilit în Caliacra

• O constănțeancă a solicitat despăgubiri de la ANRP pentru averea lăsată în Bulgaria de tatăl său.
• Bunurile includeau un conac, mii de metri pătrați de teren și recolte abandonate.
• Despăgubirile acordate au fost invalidate, iar decizia de invalidare a fost menținută de judecători.

Un conac cu cinci camere, cu grajd, saia de oi și hambar, o suprafață de teren intravilan de 5.000 mp aferentă conacului, un alt teren extravilan în suprafață de 10 hectare, o casă cu două camere și curte de 500 mp, dar și recolte abandonate reprezentând 2,80 hectare de porumb și 1,10 hectare de floarea soarelui. Aceasta este averea impresionantă pe care ar fi lăsat-o în Bulgaria, în urma strămutării forțate, un cetățean american stabilit la momentul respectiv în județul Caliacra, pe vremea când teritoriul aparținea României.
Mai mult, ar fi adus cu el, la momentul stabilirii în România, o sumă însemnată, respectiv 170.000 de dolari, bani pe care i-ar fi transferat către băncile române, respectiv „Banca Caliacra“, din orașul Bazargic. De altfel, statutul său privilegiat a avut drept consecință intrarea sa în acționariatul Băncii Caliacra.
Arc peste timp, moștenitoarea sa a apelat la instanțele constănțene pentru a primi despăgubiri pentru averea lăsată Statului Bulgar la momentul strămutării forțate în Dobrogea. Dosarul s-a aflat pe rolul secțiilor de contencios administrativ din Tribunal și, respectiv, Curtea de Apel.
Potrivit datelor oficiale, cazul a fost înregistrat pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Constanța la data de 27.04.2016, sub numărul 2859/118/2016, însă abia în cursul anului trecut s-a ajuns la o decizie definitivă în instanță. Moștenitoarea celui ce deținea impresionanta avere în Caliacra are rolul de reclamant în proces, în timp ce Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților este pârâtul în cauză.

Cetățean american, stabilit în Caliacra

În Hotărârea nr. 149/2019 a Tribunalului Constanța, citată pe Jurindex, se arată că, prin cererea de chemare în judecată, moștenitoarea a formulat o contestație împotriva Deciziei de invalidare prin care s-a decis invalidarea hotărârii emise de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, din cadrul Instituției Prefectului Județului Constanța. Totodată, femeia a solicitat să se dispună anularea deciziei de invalidare și să se acorde despăgubiri pentru bunurile lăsate de tatăl său în Bulgaria, la momentul strămutării.
Bunurile respective erau reprezentate de un imobil rural tip conac situat în județul Caliacra și compus dintr-o casă cu cinci camere, construită din cărămidă, un grajd din cărămidă acoperit cu țiglă, o saia de oi edificată din chirpic și un hambar din scânduri – „toate în stare bună, așa cum rezultă din Situația bilingvă privind averea rurală a tatălui petentei“, potrivit www.rolii.ro. Totodată averea lăsată în Statul Bulgar la strămutare mai includea o suprafață de teren intravilan de 5.000 mp aferentă conacului, un teren extravilan în suprafață de 10 hectare, o altă casă compusă din două camere, o bucătărie, un antreu, o pivniță cu rezervor de apă cimentuit și o curte de 500 mp. În plus, se solicita și contravaloarea recoltelor abandonate, respectiv 2,80 hectare de porumb și 1,10 hectare de floarea soarelui.
Reclamanta a mai arătat în cererea de chemare în judecată că tatăl său s-a stabilit în județul Caliacra (la momentul la care acesta aparținea României), venind din Statele Unite ale Americii și având cetățenie americană.

„O avere foarte mare“

Mai mult, acesta „a adus cu sine o foarte mare avere – și spre edificare anexează dovada depozitului în Bănci americane a sumei de aproximativ 170.000 USD. Așa cum rezultă din corespondența cu banca americană la care era deschis depozitul financiar, sumele de bani au fost transferate către băncile române, respectiv «Banca Caliacra» din orașul Bazargic, jud. Caliacra. În orice caz, pe lângă aceste sume, deținea sume la fel de importante și în numerar“, potrivit Portalului Jurisprudenței.
Astfel, „în considerarea acestei stări materiale privilegiate cu care s-a stabilit în Caliacra, C. H. a intrat în acționariatul Băncii Caliacra, iar pe de altă parte, a dobândit bunurile menționate mai sus, pe care, la strămutarea în Dobrogea actuală, le-a abandonat Statului Bulgar“, se mai arată în cererea de chemare în judecată.
La strămutarea în România, acesta „a cumpărat, conform Contractului de vânzare cumpărare nr. 47/1947 încheiat cu Statul român, un teren de cultură în suprafață de 10 ha și jumătate din imobilul compus dintr-o construcție cu două camere, două săli, două bucătării, un porumbar, una plevarie, un șopron cu un teren-loc de casă în suprafață de 2800 mp“, conform sursei citate. Cealaltă jumătate din imobil a fost înstrăinată unei alte familii.
Prin Hotărârea nr. (...), Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Constanța a admis în parte cererea femeii și a dispus acordarea de compensații în cuantum de 50.935,104 lei, reprezentând despăgubiri numai pentru o parte din bunurile abandonate Statului Bulgar.

Ce spune ANRP

Totuși, Hotărârea Comisiei Județene a fost invalidată de ANRP și s-a decis neacordarea compensațiilor bănești. Motivul principal, spune reclamanta, este că „valoarea bunurilor primite în compensare în Centrul de Recolonizare (...) depășește valoarea bunurilor în cantitate, devenind incidente dispozițiile art. 3 din Legea nr. 9/1998“.
În aceste condiții, femeia s-a adresat instanței de judecată. În proces, însă, reprezentanții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților au arătat că, pe rolul instanțelor bucureștene, există o acțiune aproape identică, intentată ANRP de către cealaltă moștenitoare. Pe de altă parte, aceștia au solicitat și respingerea acțiunii pe motiv că ar fi neîntemeiată.
Astfel, aceștia au explicat că tatăl celor două reclamante-moștenitoare „a abandonat în Cadrilater 10 ha teren arabil și a primit în compensare în centrul (...), județul Constanța10 ha teren arabil; a abandonat o casă de 5 camere, grajd, sală, altă casă de 46 mp și a primit în compensare jumătate din imobil compus dintr-o construcție cu 2 camere, 2 săli, 2 bucătării, 1 porumbar, 1 plevar și 1 șopron; a abandonat în Cadrilater 2 locuri de casă, unul în suprafață de 2400 mp, iar altul în suprafață de 50 mp și a primit în centrul de recolonizare loc de casă în suprafață de 2000 mp și alt loc în suprafață de 2400 mp“, potrivit www.rolii.ro.
Astfel, ținând seama de cele de mai sus, s-a constatat că valoarea terenului intravilan primit în plus (950 mp reprezentând diferența dintre 1000 mp teren intravilan cg. Art. 12 alin. 2 din HG nr. 753/1998 primit în România și 50 mp abandonat în Bulgaria) depășește valoarea locuinței, au spus cei de la ANRP.

Proces suspendat

Dată fiind existența dosarului de pe rolul instanțelor bucureștene, procesul de la Constanța a fost suspendat până la soluționarea celui din Capitală.
Judecătorii bucureșteni au decis însă să respingă acțiunea intentată împotriva ANRP și, pe cale de consecință, procesul din Constanța a avut același deznodământ.
În anul 2019, judecătorii Tribunalului Constanța au decis să respingă acțiunea pe motiv că o contestație împotriva respectivei decizii a ANRP ar fi fost deja judecată (în cadrul procesului din București).
În Hotărârea nr. 149/2019 a Tribunalului Constanța se arată că „se reține, astfel, că s-a efectuat analiza Deciziei de invalidare nr. (...), prin care ANRP a dispus invalidarea Hotărârii nr. (...) emisă de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Instituției Prefectului Județului Constanța, contestația împotriva acesteia fiind respinsă definitiv de către instanță – respectiv de către Curtea de Apel București, în dosarul nr. xxxxx/3/2016“.
După Tribunal, și Curtea de Apel Constanța a decis respingerea acțiunii.

Citește și:

A refuzat să se întoarcă în țară în timpul comunismului:

Constănțean despăgubit în 2020 pentru imobilul pierdut în 1983