Cum au deliberat magistrații de la Tribunalul Constanța? Primăria Constanța pierde procesul cu Garda de Mediu! Groapa de gunoi de la Poarta 9 rămâne închisă

• Municipiul Constanța prin Primar a contestat hotărarea Gărzii de Mediu de închiderii a gropii de gunoi de la Poarta 9 din portul Constanţa dar și amenda de 100.000 de lei primită de municipalitate
• În timpul procesului d ela Tribunal, reprezentații Primăriei au promovat condiția pagubei iminentedovedită în cauză, atât asupra activității municipiului Constanța, cât și asupra întregii comunități
• La rândul său, Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Constanța, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și menținerea actului contestate ca temeinic și legal
• Tribunalul Constanța a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul municipiul Constanța prin primar
• Pe 29 decembrie 2022, municipalitatea a inregistrat recursul la Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. 8296/118/2022
• În paralel, reprezentanții municipiului Cobstanța au înregistrat la Tribunal, secția de contencios administrativ și fiscal, dosarul pentru anularea hotărârii Gărzii de Mediu Constanța

 
 
 
Primăria Constanța a pierdut pe fond procesul în care a cerut suspendarea executării hotărârii Gărzii de Mediu de închiderii a gropii de gunoi de la Poarta 9 din portul Constanţa dar și amenda de 100.000 de lei primită de municipalitate.
 
Potrivit Portalului Național al Jurisprudenței - http://www.rejust.ro, magistrații de la Tribunalul Constanța, deliberând asupra cererii de faţă, au constatat următoarele:
 
„Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa-Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, la data de 07.12.2022, reclamantul Municipiul Constanța prin Primar, în contradictoriu cu pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Constanța a solicitat - suspendarea executării Notei de constatare nr. 868/01.11.2022 emisă de Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Constanța, până la pronunțarea de către instanța de judecată asupra fondului cauzei.
 
Raportat la această situație de fapt, în sarcina Municipiului Constanța a fost stabilită măsura nr. 1, constând în aducerea terenului la starea inițială prin curățarea zonei afectată de depozitările ilegale de deșeuri, precum și măsura nr.2, constând în sistarea depozitării deșeurilor inerte până la aducerea la îndeplinire a măsurii nr.1.
 
S-a susținut că starea inițială a terenului este cea anterioară Protocolului din 09.01.2001, înaintea începerii operațiunilor de rambleiere, iar o operațiune de curățare nu poate avea drept rezultat aducerea terenului la starea inițială.
 
Reclamantul a arătat că și condiția pagubei iminente este dovedită în cauză, Măsura nr. 2 producând efecte negative care se răsfrâng atât asupra activității Municipiului Constanța, cât și asupra întregii comunități. Sistarea depozitării deșeurilor inerte reprezintă o măsură nelegală și disproporționată, dispusă fără a fi avută în vedere situația de fapt și măsurile negative pe care această măsură le generează.
 

Reclamantul a susținut că s-a conformat măsurilor dispuse și a efectuat permanente campanii de salubrizare a zonei.
 
De asemenea, trierea deșeurilor se efectua, inclusiv anterior ajungerii la rampă, în depozitele agentului economic care asigură serviciul public de salubrizare la nivelul municipiului.
 
Permiterea descărcării deșeurilor se făcea obligatoriu după verificarea tipului de deșeu ce se regăsea în fiecare mașină de transport, nefiind permis să se descarce alt tip de deșeu decât cel inert.
 
Reclamantul a precizat că suspendarea depozitării deșeurilor inerte creează prejudicii importante Municipiului Constanța și implicit comunității locale în condițiile în care proiectele de infrastructură care se derulează în Municipiul Constanța generează deșeuri inerte ce erau depozitate în zona ce a format obiectul controlului.
 
Reclamantul a mai susținut că prejudiciul suferit ar fi deosebit de accentuat, având în vedere că proiectele de infrastructură aflate în derulare generează zeci de mii de tone de deșeuri inerte, iar prețul de depozitare pentru acest tip de deșeuri la gropile de gunoi din zona municipiului Constanța, respectiv, Ovidiu și Costinești este de aproximativ 80 lei/tonă, față de 3 lei/tonă, cât este prețul de depozitare în zona vizată de măsurile contestate.

 
Reclamantul a mai arătat că aceste măsuri sunt de natură să afecteze interesul public, întrucât afectează bugetul municipiului prin eliminarea taxei pentru deșeuri inerte, pe de o parte. Pe de altă parte, este afectată comunitatea locală, în condițiile în care costul transportului deșeurilor inerte este semnificativ mai mare, de la 3 lei/tonă ajungând la aproximativ 80 lei/tonă.
 
La rândul său, pârâta Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Constanța, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și menținerea actului contestate ca temeinic și legal.
 
În motivare, pârâta a arătat, în esență, că ivocarea faptului că suspendarea depozitării deşeurilor inerte crează prejudicii autorităţii locale și implicit comunităţii nu poate fi luată în considerare, întrucât până la conformarea cu măsura nr. 1, respectiv până la curăţarea zonei afectată de depozitări ilegale de deşeuri, reclamantul poate identifica și depozita pe un amplasament provizoriu respectivele deşeuri inerte.
 
Se apreciază de către pârâtă că în cazul în care s-ar depozita în continuare deşeuri fără curăţarea terenului de deşeuri ilegale, măsurile impuse nu ar putea fi îndeplinite. Inclusiv Protocolul de colaborare nr. 210595/30.10.2019, încheiat între Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi Primărie, prevede că pentru activitatea de rambleiere se vor utiliza numai materiale de umplutură de tipul pământ, moloz, decapări asfaltice etc.
 
Conform deciziei etapei de încadrare nr. 55/18.02.2021, rambleierea este permisă a se realiza numai cu deşeuri codificate cu codurile: beton, cărămizi, ţiglă şi materiale ceramice, amestec de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, fără conţinut de substanţe periculoase.
 
Pârâta a învederat că, în speță, constatările şi măsurile criticate au fost realizate şi dispuse având în vedere condiţiile impuse prin Decizia etapei de încadrare nr. 55/18.02.2021 şi dispoziţiile impuse de art. 23, alin. 3 din Legea nr. 292/2018. Astfel, pârâta a susținut că, atât timp cât măsurile au fost dispuse în acord cu prevederile legale mai sus precizate, nu poate exista nicio îndoială asupra prezumţiei de legalitate a acestora.
 
Cu privire la îndeplinirea condiţiei referitoare la paguba iminentă, pârâta a arătat că din probele administrate la dosarul cauzei reclamantul nu a putut face dovada că executarea măsurilor dispuse de către instituţia pârâtă este de natură să îi aducă un prejudiciu greu şi imposibil de reparat.
 
De asemenea, pârâta a menţionat faptul că, reclamantul nu a făcut dovada vătămării unui drept al său, iar în atare condiţii acţiunea acestuia este inadmisibilă", se arată în documentul citat.


 
Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente, magistrații de la Tribunalul Constanța, respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată având ca obiect suspendare executare act administrativ –măsura nr. 2 din actul de constatare nr. 868/01.11.2022 emisă de Garda Naţională de Mediu- Comisariatul Judeţean Constanţa - formulată de reclamantul municipiul Constanța prin primar.
 
„Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Tribunalul Constanţa-Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată astăzi 16.12.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei".
 
Pe 29 decembrie 2022, municipalitatea a inregistrat recursul la Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. 8296/118/2022.
 
Magistrații nu au fixat încă un termen pe judecarea acestuia.
 
În paralel, reprezentanții municipiului Cobstanța au înregistrat la Tribunal, secția de contencios administrativ și fiscal, dosarul pentru anularea hotărârii Gărzii de Mediu Constanța.

Este vorba despre dosarul nr. 65/118/2023, pentru ca nu s-a fixat deocamdată un termen de judecată.
 
Vă reamintim, în luna noiembrie 2022, în urma verificărilor desfășurate de comisarii din cadrul Gărzii de Mediu s-a dispus sistarea operațiunilor de depozitare a deșeurilor pe amplasamentul situat în municipiul Constanța, incinta Port, Poarta 9.


Steluța Popescu, șefa Gărzii de Mediu Constanța

 
Şeful Gărzii de Mediu Constanța, Steluța Popescu, a declarat la acel moment că groapa de gunoi din Port care a fost închisă nu era supravegheată și nu se monitorizau cantitățile și tipurile de deșeuri aduse în acest loc.
 
Deşi aici ar fi trebuit depozitate doar resturi din construcţii, comisarii de mediu au găsit şi deşeuri menajere, mare parte din ele îngropate în pământ, inclusiv bucăți din asfaltul decopertat în cadrul lucrărilor de reabilitare a bulevardelor din municipiul Constanța.
 
Ce soluții de urgență a găsit Primăria Constanța?
 
Deșeurile provenite din construcții și desființări pot fi depozitate de acum în Ovidiu şi Costineşti.
 
Atât persoanele fizice, cât și cele juridice care transportă astfel de deşeuri provenite din construcții și desființări trebuie să se adreseze operatorilor autorizați pentru tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase, aflaţi în satul Culmea, oraş Ovidiu şi în satul Schitu, comuna Costineşti.
 
Abandonarea deșeurilor inerte pe domeniul public, terenuri virane și în alte locuri decât cele special amenajate constituie contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 10.000 și 20.000 lei pentru persoanele fizice și între 50.000 și 70.000 lei pentru persoanele juridice.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 
Citește și:

Groapa de la Poarta 9 a fost închisă! Depozitarea deșeurilor inerte din construcții și demolări la operatorii recomandați oficial de Primăria Constanța costă între 85 și 230 lei/tonă