Cum motivează judecătorii din Constanța prima condamnare în dosarul privind moartea lui Andrei, de 13 ani, din Mangalia!

 

• Fapta a avut loc la data de 01 februarie 2020, la ora 15.00, pe strada 1 Decembrie 1918 din Mangalia. Andrei a decedat pe data de 12 martie 2020.
• Conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 
Judecătorii de la Tribunalul Constanța și-au motivat decizia cu privire la dosarul morții lui Andrei, de 13 ani, din Mangalia! Față de autorul din prezenta cauză, un băiat, de 15 ani, instanța a luat măsura edcativă a internării într-un centru de detenţie, pentru o perioadă de 5 ( cinci ) ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.
 
În continuare, judecătorii au admis, în parte, acţiunea civilă formulată de către persoanele vătămate (...) și l-au obligat pe inculpat la plata echivalentului în lei ( la data plăţii ) a sumei de 10.000 euro către părţile civile (...) - cate 5.000 euro în favoarea fiecareia - cu titlu de daune materiare, a sumei de 70.000 euro către partea civilă (...), cu titlu de daune morale, a sumei de 70.000 euro către partea civilă (...) – cu titlu de daune morale şi a sumei de 30.000 euro către partea (...), cu titlu de daune morale.
 
De preizat că tribunalul a menţinut măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpat prin încheierea nr.115/02.02.2020, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătorie Mangalia.
 
Decizia Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
 
În motivarea deciziei, Tribunalul Constanța reține, printre altele, conform portal jurisprudență, că intenţia inculpatului de „distrugere a adversarului”, de a-l face KO nu poate fi însă, în niciun caz, asimilată intenţiei de a suprima viaţa acesteia.
 

„Din discuţiile anterioare între inculpat şi victimă, dar şi din discuţia pe care a avut-o cu fraţii (...) înainte de a porni de la sala de forţă spre locul incidentului, martorul (...) declarând că le-a spus să-l însoţească «să bată un individ, rezultă intenţia inculpatului de a-i aplica victimei o corecţie serioasă. Însă, aşa cum instanţa a motivat anterior soluţia de menţinere a încadrării juridice stabilite prin rechizitoriu, date fiind  probele administrate în cursul judecăţii cât şi în cursul urmăririi penale privind împrejurările, contextul comiterii faptei, modalitatea de acţiune, numărul loviturilor aplicate de către inculpat, natura şi intensitatea acestora, siguranţa cu care a acţionat, precizia şi coerenţa loviturilor, faptul că, deşi victima era deja căzută la sol în poziţia şezând şi cu capul plecat, inculpatul a continuat să o lovească cu aceeaşi forţă în zona cervicală, repetând loviturile în zona respectivă, faptul că, în niciun moment victima nu a făcut vreun gest de ripostă şi nici măcar de apărare, şi nu în ultimul rând, că inculpatul cunoştea împrejurarea că victima nu practica arte marţiale astfel încât nu este capabilă să exercite acţiuni de apărare, instanţa a apreciază că inculpatul, deşi nu a urmărit uciderea victimei, a prevăzut urmarea periculoasă şi acceptat posibilitatea producerii rezultatului - suprimarea vieţii victimei“, se mai arată în motivarea judecătorilor, conform portal jurisprudență. 

 
Astfel, instanţa a considerat că nu se justifică nici solicitarea de schimbare a încadrării faptei omor în lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, infracţiune praeterintenţionată care presupune intenţia de a lovi şi culpa subiectului în producerea urmării mai grave, adică neprevederea rezultatului ori prevederea acestuia însă subiectul socoteşte cu uşurinţă că nu se va produce, potrivit motivării.
 

„Referitor la împrejurările săvârşirii faptelor, instanţa are în vedere că agresiunea fizică a intervenit pe fondul tensiunii preexistente între inculpat şi victimă, pe fondul jignirilor şi provocărilor constante şi reciproce la bataie, fără a omite modul în care au fost percepute şi acceptate de către inculpat, care, la rândul său era, la data săvârşirii faptei, un minor în vârstă de 15 ani şi 6 luni“, se mai arată în decizia magistraților.

 
În ceea ce priveşte modalitatea de comitere a agresiunii, instanţa reţine că inculpatul s-a folosit de forţa sa fizică, neîntrebuinţând vreun alt obiect tăietor, înţerpător etc.
 

„Însă, astfel cum anterior s-a subliniat, numărul loviturilor aplicate de către inculpat, natura şi intensitatea acestora, siguranţa cu care a acţionat, precizia şi coerenţa loviturilor, faptul că, deşi victima era deja căzută la sol în poziţia şezând şi cu capul plecat, inculpatul a continuat să o lovească cu aceeaşi forţă în zona cervicală, repetând loviturile în zona respectivă, faptul că, în niciun moment victima nu a făcut vreun gest de ripostă şi nici măcar de apărare, şi nu în ultimul rând, că inculpatul cunoştea împrejurarea că victima nu practica arte marţiale astfel încât nu este capabilă să exercite acţiuni de apărare, evidenţiază periculozitatea persoanei inculpatului, potenţialul său agresiv“, potrivit magistraților.

 

„Se impune a fi subliniată precizarea inculpatului, redată în referatul de evaluare psiho-socială, în sensul că, în premomentul producerii agresiunii, a fost iritat de faptul că, victima i-a „vorbit de sus, aşa..., deranjându-l tonul pe care aceasta l-a întrebat de ce a venit cu alţi prieteni. Periculozitatea persoanei inculpatului este evideţiată şi în cuprinsul referatul de evaluare psiho-socială întocmit în cauză de către Serviciul de Probaţiune Constanţa (...) consilierul de probaţiune susţinând că, principalii factori care au favorizat comiterea infracţiunilor sunt lipsa unei bune capacităţi de a analiza consecinţele propriului comportament, nivelul crescut de impulsivitate, teribilismul specific vârstei, modelul oferit de membrii familiei cu privire la respectarea normelor sociale şi comportamentale de tip agresiv“, conform deciziei tribunalului.

 

Instanţa a avut în vedere în vedere şi comportamentul procesual în ansamblu corect al inculpatului.
 
Acesta s-a prezentat la toate chemările organelor judiciare şi a respectat integral măsura arestului la domiciliu şi obligaţiile aferente.
 
Mai trebuie precizat că, inculpatul a recunoscut în ansamblu, comiterea faptei, solicitând judecarea cauzei în procedura recunoaşterii vinovăţiei, cererea sa fiind respinsă de către instanţă întrucât, prin apărător, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de omor în cea de lovituri cauzatoare de moarte, argumentaţia prezentată în susţinerea acestei cereri demonstrând că inculpatul nu a recunoscut fapta de omor integral, din perspectiva elementelor factuale care circumstanţiază latura subiectivă.
 
„Reţinând şi faptul că inculpatul nu este cunoscut ca minor infractor, fiind la primul conflict cu legea penală, că era şcolarizat la data comiterii faptelor, precum şi da faptul că, prin acţiunile sale, aceasta a săvârşit două infracţiuni – omor şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, îi va aplica acestuia măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenţie pe o durată de 5 ( cinci ) ani“, au conchis judecătorii de la Tribunalul Constanța, conform portal jurisprudență.
 
Decizia nu este una definitivă!

 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Filmul tragediei de la Mangalia!
Rechizitoriu după moartea lui Andrei. Detalii știute până azi doar de anchetatori