Curtea Supremă, anunț important pentru Primarul Municipiului Constanța! La mijloc sunt sume impresionante

• În proces, este vizată o sumă de peste 4,38 de milioane de dolari, reprezentând prejudiciul calculat pentru cazul de retrocedare „Leșe“!
• În acest dosar, Curtea de Apel Constanța a stabilit că termenul de prescriere a acțiunii de recuperare a prejudiciilor începe să curgă de la data de 7 februarie 2019, momentul hotărârii definitive din Dosarul Retrocedărilor.
• Cazul a ajuns la Curtea Supremă în urma recursului declarat de protagoniștii Dosarului Retrocedărilor vizați de această acțiune civilă.
• Acum, Curtea Supremă a anunțat data la care va fi judecat recursul.

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat data primului termen la care va judeca recursul într-unul dintre procesele deschise de Primarul Municipiului Constanța Vergil Chițac pentru recuperarea prejudiciilor calculate în Dosarul Retrocedărilor din oraș!
 
Cazul se va judeca la Secția I Civilă a instanței, urmând ca procesul să înceapă pe 12 octombrie 2023.
 
În proces, este vizată o sumă de peste 4,38 de milioane de dolari, reprezentând prejudiciul calculat pentru cazul de retrocedare „Leșe“!
 
Dosarul este cu atât mai important cu cât, deși Tribunalul a respins acțiunea ca fiind prescrisă, în primă instanță, în apel, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța au apreciat că acțiunea pentru recuperarea prejudiciilor este în termen, termenul de prescriere începând să curgă, de fapt, de la pronunțarea sentințeoi definitive din Dosarul Retrocedărilor.
 
Acum, Curtea Supremă trebuie să stabilească dacă, într-adevăr, acțiunea deschisă de primarul Constanței este în termen.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, în aprilie 2021 primarul Vergil Chițac a demarat mai multe acțiuni în instanță pentru recuperarea prejudiciilor calculate în Dosarul Retrocedărilor din Constanța.
 
Totuși, în cele mai multe dintre aceste procese, judecătorii de la Tribunal au hotărât respingerea acțiunilor, ca fiind prescrise.
 
Mai exact, judecătorii au spus că acțiunile au fost introduse prea târziu, după ce s-ar fi depășit termenul legal în care persoanele ar fi putut fi trase la răspundere – dacă era cazul.

 
Totuși, în dosarul 2511/118/2021, Curtea de Apel Constanța a răsturnat total o astfel de decizie luată inițial de Tribunal și a menționat că:
 
„Momentul la care păgubitul (nr., UAT Municipiul Constanța) a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască paguba şi pe cei care răspund de ea a fost acela al hotărârii de condamnare – 7.02.2019, când instanţa supremă a ajuns la concluzia că inculpaţii (nr., Radu Mazăre și ceilalți suspecți din Dosarul Retrocedărilor) au produs un prejudiciu prin faptele săvârşite“.
 
Cu alte cuvinte, a spus Curtea, termenul de prescriere a acțiunii începe să curgă de la data de 7 februarie 2019, momentul hotărârii definitive din Dosarul Retrocedărilor.
 
Ce spunea Tribunalul
 

Hotărârea Curții de Apel Constanța a venit să răstoarne, efectiv, decizia Tribunalului Constanța, care arătase că termenul de prescripție ar fi început să curgă la data de 13.03.2008, dată la care Consiliul Local Constanța a votat hotărârea 139 prin care acesta „s-a pronunțat în sensul că, întrucât nu există un raport de expertiză judiciară semnat de un expert judiciar autorizat ANEVAR neutru, nu se poate pronunța asupra existenței sau inexistenței unui prejudiciu cauzat Consiliului local“.
 
Cazul a ajuns pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce protagoniștii Dosarului Retrocedărilor, pârâți în dosarul civil, au declarat recurs împotriva deciziei care ar putea conduce la obligarea lor la plata unor sume impresionante pentru retrocedări.
 
În dosarul în cauză, 2511/118/2021, suma solicitată de UAT Municipiul Constanța era de 4.384.867 de dolari, reprezentând prejudiciul calculat cu privire la cazul de retrocedare „Leșe“.
 
Prin Hotărârea 3686/2021, citată pe Jurindex, Tribunalul Constanța, în completul Fond Civil 9, prezidat de magistratul Adriana Mihaela Vasile, a decis respingerea acțiunii, ca prescrisă.
 
Se arată în motivarea deciziei de respingere, printre altele, că „în esență, reclamantul (nr., UAT Municipiul Constanța prin primar Vergil Chițac) susține că nu a putut cunoaște paguba și pe cei care răspund decât la momentul condamnării definitive, însă instanța reține că pentru antrenarea răspunderii civile delictuale nu este necesară condamnarea penală a autorilor faptelor ilicite“.
 
Astfel, judecătorii au explicat că „dacă am accepta teza contrară, ar însemna că răspunderea civilă delictuală să poată fi antrenată doar pentru fapte ilicite ce constituie totodată și infracțiuni“.
 
Raționamentul Curții de Apel
 
Așa cum menționam anterior, Curtea de Apel Constanța a răsturnat această decizie.
 
Judecătorii de la Curte au arătat că instanța „apreciază că, la momentul la care a adoptat hotărârea Consiliului Local Constanţa nr. 139/13.03.2008, apelantul reclamant (nr., UAT Municipiul Constanța) nici nu a cunoscut, nici nu a trebuit să cunoască paguba şi, implicit, nici pe cei care răspund de ea. Faptul că, ţinând cont de interesele aflate în joc, organul deliberativ local nu a crezut, cu bună-credinţă, la acel moment, acuzaţiile formulate de parchet rezultă cu evidenţă, îndeosebi, din faptul achitării inculpaţilor în primă instanţă. Dacă o curte de apel s-a pronunţat în sensul achitării inculpaţilor în cazul de retrocedare Leșe care face obiectul prezentei cauze, atunci şi consiliul local putea considera, cu bună-credinţă, că nu există niciun prejudiciu în acest caz, nedând astfel crezare, printr-un punct de vedere care nu a depăşit limitele rezonabilităţii, acuzaţiilor formulate de parchet“.
 
„Situaţia mai sus descrisă, constând în aceea că acuzaţiile aduse de parchet inculpaţilor nu au fost considerate ca fiind reale de apelantul reclamant, s-a menţinut pe tot parcursul procesului penal, deci şi la momentul citirii actului de sesizare, şi la momentul discutării probatoriului. Este real, aşa cum a arătat intimatul pârât ##### ###, că s-a reţinut cu autoritate de lucru judecat, în decizia penală nr. 32/A/7.02.2019, că faptele imputate inculpaţilor rezultă cu claritate din rechizitoriu, fiind detaliate acţiunile fiecăruia, dar şi conotaţia penală a acestora. Însă nu rezultă şi că membrii consiliului local, întruniţi în şedinţa din 13.03.2008 şi oricând ulterior acelei date, până la pronunţarea deciziei penale respective, au crezut realitatea acuzaţiilor aduse inculpaţilor, contrar celor exprimate prin acea hotărâre în sensul că nu se pot pronunţa asupra existenţei sau a inexistenţei prejudiciului – deci nici a faptelor, întrucât infracţiunea de abuz în serviciu presupunea producerea unui prejudiciu. Faptul invocat de acelaşi intimat că, în procesul penal, reclamantul nu a solicitat efectuarea unui supliment de expertiză sau a unei noi expertize şi nici nu a formulat apel, achiesând la sentinţa civilă nr. ###/F/10.07.2017 a Curţii de Apel Bucureşti, confirmă concluzia de mai sus că, anterior finalizării procesului penal, apelantul reclamant nu a considerat că inculpaţii, pârâţi în cauza de faţă, sunt vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost urmăriţi penal şi apoi trimişi în judecată“.

 
„Aşa fiind, momentul la care păgubitul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască paguba şi pe cei care răspund de ea a fost acela al hotărârii de condamnare – 7.02.2019, când instanţa supremă a ajuns la concluzia că inculpaţii au produs un prejudiciu prin faptele săvârşite“, a mai spus Curtea de Apel.
 
Dacă decizia Curții de Apel Constanța va fi reconfirmată de Curtea Supremă, cazul 2511/118/2021 s-ar putea întoarce la Tribunalul Constanța, pentru rejudecare, iar excepția prescrierii acțiunii nu va mai putea fi invocată.
 
În această situație, în funcție de deciziile ulterioare ale instanțelor, protagoniștii Dosarului Retrocedărilor ar putea fi obligați la plata unor despăgubiri impresionante către UAT Municipiul Constanța.
 
Pe de altă parte, nu mai departe de această lună, Curtea Supremă a reconfirmat o decizie a Curții de Apel Constanța, într-un alt dosar similar deschis de primarul Chițac, prin care se stabilea că o astfel de acțiune pentru recuperarea prejudiciului ar fi prescrisă.
 
Sursa motivare: Portalul Național al Jurisprudenței www.rejust.ro, www.rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Înalta Curte, o primă decizie definitivă privind prejudiciul din Dosarul Retrocedărilor! În favoarea cui a înclinat balanța justiției (MINUTA)