Curtea Supremă, așteptată să decidă dacă sunt prescrise sau nu pretențiile lui Chițac față de Mazăre. La mijloc sunt peste 4,71 de milioane de dolari

• Dosarul este programat să fie analizat la ora 9.00 de judecătorii Secției I Civile a Curții Supreme.

Momente decisive la Înalta Curte de Casație și Justiție a României, unde instanța supremă este așteptată să dea un prim verdict cu privire la pretențiile ridicate de Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac față de protagoniștii Dosarului Retrocedărillor.
 
Înalta Curte va deschide azi, 4 aprilie 2023, dosarul cu indicativul 2515/118/2021, în care valoarea pretențiilor ridicate de municipalitate se ridică la peste 4,71 de milioane de dolari, la cursul actual.
 
Cazul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție a României după ce două instanțe din Constanța, respectiv Tribunalul și Curtea de Apel, au stabilit că acțiunea ar fi prescrisă și banii nu ar mai putea fi solicitați.
 
Municipalitatea a declarat recurs, iar dosarul va fi soluționat definitiv de Curtea Supremă.
 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, judecătorii instanței supreme urmează să decidă dacă trebuie achitată sau nu suma totală de 4.712.592,40 de dolari care a fost cerută în proces, banii reprezentând prejudiciul calculat cu privire la cazul de retrocedare „Cocăneanu“.
 
Părți în dosar sunt UAT Municipiul Constanța prin Primar Vergil Chițac, în calitate de reclamant, pârâți fiind fostul primar Radu Ștefan Mazăre, Constantin Racu, Daniela Ramona Dospinescu, Ion Marica, Dan Miron, Bogdan Ghițulescu, Alin Horațiu Dima, Nicușor Constantinescu, Răsvan Mircea Tudorache și Paraschiva Barbu.
 
În motivarea Hotărârii 3687/2021, Tribunalul Constanța a arătat că s-a decis respingerea acțiunii promovate de primar, ca fiind prescrisă.
 
Decizia Tribunalului a fost menținută de Curtea de Apel Constanța, prin respingerea apelurilor declarate în cauză.

 
Dosarul este programat să fie analizat la ora 9.00 de judecătorii Secției I Civile a Curții Supreme.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 

Citește și
Pretenții de 2,8 milioane de dolari, pentru Dosarul Retrocedărilor din Constanța! Curtea de Apel a decis rejudecarea (MINUTA)