Decebal Făgădău, achitat în dosarul terenurilor din Portul Tomis! Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanța (DOCUMENT)

 
 

• Amintim că cele trei terenuri din prezenta cauză (în suprafață totală de peste 1000 de metri pătrați) se află în Portul Turistic Tomis, unde în urmă cu aproximativ 20 de ani s-a început ridicarea unui bloc iar proiectul nu s-a mai terminat.
• De altfel, în anul 2013, societatea comercială Astera Consulting SRL – despre care s-a susținut că este una dintre firmele controlate de omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky, prieten al lui Nicuşor Daniel Constantinescu, şi Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, a obţinut de la Primăria Constanţa autorizaţia de construire pentru finalizarea hotelului cu nouă etaje din Portul Tomis.
• Dosarul a fost instrumentat de procurorul șef Andrei Bodean, șeful DNA Constanța.
• Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 
Dosarul terenurilor din Portul Tomis, din municipiul Constanța, a ajuns la Curtea de Apel Constanța! Marți, 1 iulie 2023, judecătorul Gabriel Mustaţă, de la Tribunalul Constanța, a decis achitarea atât a lui Decebal Făgădău, fostul primar al municipiului Constanța, cât și a Marcelei Enache, (fostul secretar general al municipiului, din cadrul Consiliului Local Constanţa), pe motiv că faptele imputate de procurori nu sunt prevăzute de legea penală.  

Oficial!
 

Solutia pe scurt: I. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, ambele din Codul de procedură penală, dispune achitarea inculpatului Făgădău Decebal, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. II. În temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, ambele din Codul de procedură penală, dispune achitarea inculpatei Enache Marcela, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 48 din Codul penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 5 alin. (1) din Codul penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. III. În baza dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură penală raportate la art. 1357 şi art. 1381 din Codul civil, respinge ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată în cauză de către părţile civile Consiliul Local Constanța şi Municipiul Constanţa, împotriva inculpaţilor Făgădău Decebal şi Enache Marcela. IV. În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din Codul de procedură penală, raportat la art. 249 alin. (5) din Codul de procedură penală, dispune ridicarea, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a măsurii asigurătorii luate în cauză prin ordonanţa procurorului emisă la data de 15.12.2020, în dosarul de urmărire penală nr. 144/P/2019 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, constând în sechestrul asupra oricăror bunuri prezente sau viitoare ale inculpatului Făgădău Decebal, până la concurența sumei de 133.688 euro. V. În temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuieli judiciare avansate de stat în prezenta cauză, aferente urmăririi penale şi judecăţii, rămân în sarcina statului. ??? § În vederea punerii în executare a dispoziţiilor din această hotărâre referitoare la ridicarea măsurii asigurătorii, un extras al dispozitivului hotărârii se va comunica, la rămânerea definitivă, către S.P.I.T.V.B.L. din cadrul Primăriei Municipiului Constanţa, la A.N.C.P.I. Bucureşti – în referire la ordonanţa procurorului emisă la data de 15.12.2020, în dosarul de urmărire penală nr. 144/P/2019 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa. Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit art. 408 alin. (1) coroborat cu art. 410 alin. (1) din Codul de procedură penală; cererea de apel se depune la Tribunalul Constanţa, conform art. 413 alin. (1) din Codul de procedură penală. Pronunţată la data de 01.08.2023, prin punerea la dispoziţie prin mijlocirea grefei, conform art. 405 alin. (1) din Codul de procedură penală.

 
 
Decizia primei instanțe a fost contestată la Curtea de Apel Constanța de procurorii DNA Constanța, de Consiliul Local Constanţa - Municipiul Constanţa prin Primar, dar și de Marcela Enache, fostul secretar general al municipiului.
 
În acest context, dosarul a fost trimis spre soluționare Curții de Apel Constanța, instanță ce va pronunța o hotărâre definitivă!
 
Prezenta cauză a fost înregistrată pe rolul instanței de apel la data de 12 septembrie 2023.
 
Conform portalului instanțelor de judecată, prin decizia de achitare, Tribunalul Constanța a respins ca neîntemeiată acţiunea civilă exercitată în cauză de către părţile civile Consiliul Local Constanța şi Municipiul Constanţa, atât împotriva lui Decebal Făgădău, cât și împotriva Marcelei Enache.
 

Amintim că cele trei terenuri din prezenta cauză (în suprafață totală de peste 1000 de metri pătrați) se află în Portul Turistic Tomis, unde în urmă cu aproximativ 20 de ani s-a început ridicarea unui bloc iar proiectul nu s-a mai terminat.
 
De altfel, în anul 2013, societatea comercială Astera Consulting SRL – despre care s-a susținut că este una dintre firmele controlate de omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky, prieten al lui Nicuşor Daniel Constantinescu, şi Radu Ştefan Mazăre, fostul primar al municipiului Constanţa, a obţinut de la Primăria Constanţa autorizaţia de construire pentru finalizarea hotelului cu nouă etaje din Portul Tomis.
 
În motivarea deciziei, judecătorul Gabriel Mustaţă, de la Tribunalul Constanța, reține că „preţurile de vânzare ale fiecăruia dintre cele trei terenuri au fost superioare celor stabilite prin expertiza tehnică judiciară, situaţie faţă de care instanţa apreciază că, prin cele trei acte de dispoziţie aduse acum în atenţie de către organele de urmărire penală, nu s-au pricinuit pagube ori a vătămări ale drepturilor sau intereselor legitime ale Municipiului Constanţa, Consiliului Local al Municipiului Constanţa sau vreunei alte persoane fizice sau juridice“.
 
„Nu s-a dovedit că cele trei terenuri au fost vândute la preţuri subevaluate“
 
„Sub acest aspect, reţinem că cele trei contracte de vânzare-cumpărare au fost încheiate în baza H.C.L. nr. 19/18.02.2013, emisă de Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi contrasemnată pentru legalitate de către inculpata (...) ( nr. Marcela Enache), în calitate de secretar, astfel că nu se întrevede nicio vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale Consiliului Local al Municipiului Constanţa. În ceea ce o priveşte pe partea civilă Municipiului Constanţa, bunurile vândute către societatea (...)SRL (nr. Astera Consulting) prin cele trei contracte încheiate de către inculpatul  (...) (nr. Decebal Făgădău), în calitate de viceprimar cu atribuții de primar al municipiului Constanța, la data de 16.01.2015, se găseau la acel moment în patrimoniul privat al unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Constanţa, însă acest fapt nu este suficient pentru a putea considera că prin înstrăinarea celor trei terenuri a fost păgubit (...). Astfel, din perspectivă valorică, în urma probatoriului administrat în cauză (inclusiv în faza judecăţii), nu s-a dovedit că cele trei terenuri au fost vândute la preţuri subevaluate, după cum s-a arătat anterior“, se mai arată în motivarea Tribunalului Constanța.

 
„Pe de altă parte, D.N.A. a solicitat să se ia în considerare şi un prejudiciu de ordinul vătămării intereselor municipiului Constanţa, rezultat din ieşirea din patrimoniul său a celor trei imobile, pe calea unei proceduri nelegale, fără respectarea unor dispoziţii legale care impuneau organizarea unei licitaţii publice, respectiv art. 123 alin. (2) din Legea nr. 215/2001. Într-adevăr, instanţa găseşte justificată susţinerea acuzării conform căreia în cauza de faţă nu sunt aplicabile dispoziţiile derogatorii ale art. 123 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, precitate, care dădeau dreptul municipalităţii să vândă terenurile fără licitaţie, pentru simplul fapt că nu este vorba despre vânzarea unor terenuri pe care erau ridicate construcţii, ci acele terenuri erau în proximitatea construcţiei deţinute de cumpărătoarea (...) (nr. Astera Consulting SRL)“, conform motivării.
 
 
Dar în această cauză nu este de analizat exclusiv, arată instanța, „legalitatea procedurii prin care au fost vândute imobilele, ci întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost declanşată acţiunea penală“.
 
„Revenind la ipoteza prejudiciului de ordinul vătămării intereselor municipiului Constanţa, tribunalul o găseşte nesusţinută de dovezi, în condiţiile în care Consiliul Local al Municipiului Constanţa a decis vânzarea celor trei imobile către persoana juridică care deţinea construcţia în beneficiul căreia se putea face exploatarea celor trei terenuri, iar nicio altă persoană fizică sau juridică nu ar fi putut justifica o mai bună utilizare, având în vedere că pe acele suprafeţe nu se găsesc construcţii şi sunt învecinate, la nord, cu drum public – strada (...), iar la sud cu proprietatea cumpărătoarei (...) SRL, după cum reiese din schiţele aflate la dosar. De altfel, expertiza tehnică judiciară a arătat, prin răspunsul la cel de-al treilea obiectiv stabilit, că, ţinând seama de caracteristicile tehnice şi juridice ale celor trei suprafeţe de teren, acestea nu ar putea fi folosite de terţe persoane, iar preţul stabilit de vânzător ar fi fost considerat prea mare de către orice altă persoană posibil interesată, pentru că există riscul instituirii unei servituţi tocmai în beneficiul proprietarului construcţiei din vecinătate (...), în scopul asigurării accesului la calea publică şi folosinţei normale a acelei construcţii“, potrivit motivării.
 
 
„Nu se susţine ipoteza acuzării, în sensul că prin cele trei vânzări ar fi fost vătămate interesele municipiului Constanţa“
 
„Se mai impune precizarea că terenurile în litigiu nu sunt construibile, astfel cum a arătat expertiza judiciară (...) iar prin contractele de vânzare-cumpărare s-a prevăzut că societatea cumpărătoare era obligată să respecte destinaţia terenului potrivit certificatului de urbanism corespunzător fiecăruia. Prin urmare, nu se susţine ipoteza acuzării, în sensul că prin cele trei vânzări ar fi fost vătămate interesele municipiului Constanţa, în condiţiile în care unitatea administrativ-teritorială nu putea da o destinaţie de folosinţă exclusivă întregii suprafeţe de teren reprezentată de cele trei terenuri (având în vedere servitutea necesară pentru asigurarea accesului la calea publică a proprietarului construcţiei), iar înstrăinarea s-a făcut la preţuri mai mari decât valoarea stabilită prin expertiza judiciară. În opinia instanţei, este contrară eficienţei economice orice folosinţă pe care ar fi putut să o asigure Municipiul Constanţa asupra terenurilor în discuţie, având în vedere specificul configuraţiei locului în care acestea se află, respectiv în imediata vecinătate a construcţiei deţinute de către (...) (nr Astera Consulting SRL), chiar între acea construcţie şi unicul drum public la care se poate asigura accesul de pe proprietatea cumpărătoarei“.
 
Parc
 
„Totodată, trebuie reţinut şi că Municipiul Constanţa nu a venit cu dovezi (nici măcar nu a susţinut) că ar fi fost posibilă folosinţa terenurilor (chiar şi după asigurarea unui spaţiu minim de servitute pentru (...) (nr Astera Consulting SRL) lipsite de valenţe economice, dar în folosul cetăţenilor săi, de pildă prin luarea în considerare a amenajării unui parc, loc de joacă, etc, având în vedere specificul zonei“.
 
„Astfel, chiar dacă există suficiente indicii că între Strutinsky (...) (nr. Strutinsky Sorin Gabriel) (persoana „din spatele” societăţii (...) (nr Astera Consulting SRL), la care părțile sociale erau deținute de SC (...) SRL și Perceptual Intertrade LTD, iar la această din urmă societate cipriotă era unic asociat Strutinsky, dar anterior încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, după cum au arătat apărătorii inculpatului) şi fostul primar al Municipiului Constanţa, din perioada în care inculpatul (nr. Decebal Făgădău) a fost viceprimar al aceluiaşi municipiu, respectiv, a existat o relaţie relevată de asocierea celor doi în mai multe societăţi comerciale (potrivit menţiunilor din rechizitoriu), totuşi această stare de fapt nu prezintă importanţă în contextul celor reţinute anterior, respectiv că nu sunt întrunite elemente constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu“, potrivit motivării.
 
„De asemenea, nici caracterul nelegal al procedurii de vânzare sau latura subiectivă manifestat de către inculpatul (...) (nr. Decebal Făgădău) cu ocazia încheierii celor trei contracte de vânzare-cumpărare nu se mai impun a fi analizate, soluţia de achitare a acestui inculpat, impusă de art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală urmând a fi dispusă prin raportare la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, respectiv pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală“, a mai explicat judecătorul.
 
„Având în vedere soluţia care se va dispune cu privire la Decebal Făgădău, tribunalul consideră că nu se susţin nici acuzaţiile aduse Marcelei Enache, „acuzată aici pentru o formă de participaţie secundară, respectiv complicitate la abuzul în serviciu imputat coinculpatului; atâta timp cât se consideră că fapta autorului nu este prevăzută de legea penală, soluţia de achitare întemeiată pe aceleaşi temeiuri faptice şi juridice se impune şi cu privire la inculpata, dat fiind caracterul accesoriu al participaţiei complicelui faţă de participantul principal, săvârşirea faptei tipice de către autor fiind o condiţie a complicităţii“, conform motivării.
 
Decizia judecătorului Gabriel Mustaţă, de la Tribunalul Constanța, poate fi citită integral accesând secțiunea Documente.
 
Dosarul a fost instrumentat de procurorul șef Andrei Bodean, șeful DNA Constanța.
 
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
 
Sursa: portal instanțe de judecată și rejust.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Exclusiv!
Oficial! Achitare pentru Decebal Făgădău și Marcela Enache, în dosarul terenurilor din Portul Tomis