Demolare! Tribunalul Constanța explică decizia luată în dosarul Bisericii Izvorul Tămăduirii, din Constanța, cunoscută drept biserica de pe trotuar (DOCUMENT)

 

• Arhiepiscopia Tomisului: „Suntem în continuare în dialog cu Primăria pentru găsirea unei soluții, pentru că nici Primăria nu dorește să-și lege numele de o asemenea demolare“.

 
Magistrații de la Tribunalul Constanța a motivat decizia prin intermediul căreia au menținut hotărârea Judecătoriei Constanța, din 16 octombrie 2020, instanță ce a dispus desființarea „lucrărilor de construcție realizate fără autorizație de construire“ la Biserica Izvorul Tămăduirii, din Constanța, zona Tomis Nord - Macul Roșu, cunoscută drept biserica de pe trotuar!
 
Referitor la decizia de demolare a lăcașului de cult al parohiei „Izvorul Tămăduirii”, Arhiepiscopia Tomisului a precizat
 
„Juridic vorbind, și deciziile definitive pot fi atacate pe căi excepționale. Vom gândi care este cea mai bună cale. Dincolo de aceasta, suntem în continuare în dialog cu Primăria pentru găsirea unei soluții, pentru că nici Primăria nu dorește să-și lege numele de o asemenea demolare. În fond, nu se pune problema de demolare ci de relocare a unui locaș temporar de cult al Parohiei „Izvorul Tămăduirii”, căruia până acum nu i s-a găsit un loc potrivit. Biserica va respecta legea, dar legea nu poate fi împotriva interesului general al comunității.
 
Biroul de Comunicare“
 
La finele lunii trecute, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a susținut că că Biserica Izvorul Tămăduirii va fi relocată şi că nu crede că cineva are curajul să dărâme o biserică. 
 
 „Preoţii se vor închide în biserică dacă se va decide dărâmarea“, a mai precizat Înaltpreasfințitul Teodosie.
 
La cererea Primarului

 
Amintim că prin hotarârea 8795/2020, din 16 octombrie 2020, Judecătoria Constanța, a admis cererea de chemare în judecată formulată de Primarul municipiului Constanţa în contradictoriu cu pârâta Arhiepiscopia Tomisului.
 
Pe cale de consecință, judecătoria a obligat Arhiepiscopia să „desființeze lucrările de construcție realizate fără autorizație de construire la imobilul situat în Constanţa, B-dul Tomis nr. 322, zona Macul Roşu, jud. Constanţa, în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri“.
 
Totodată, Primarul municipiului Constanţa a fost autorizat să „desființeze lucrările de construcție realizate fără autorizație de construire la imobilul situat în Constanţa, bulevardul Tomis nr. 322, zona Macul Roşu, jud. Constanţa, în caz de neexecutare a obligației în termenul acordat“, potrivit minutei judecătorești.
 
Decizia a fost luată, potrivit datelor noastre, de judecătorul Ştefan Alexandru Toma, din Secţia civilă a Judecătoriei Constanța.
 

La tribunal, dosarul a fost soluționat de completul Apel Civil 8 al Secției I Civile a Tribunalului, format din magistrații Felicia Ivan și Ionela Daniela Faur.
 
Motivarea Tribunalului
 
În motivarea deciziei (ce poate fi citită integral accesând secțiunea Documente), Tribunalul consideră că, în mod corect, prima instanță (Judecătoria Constanța) a reținut situația de fapt, prin coroborarea probei cu înscrisuri administrată în cauza, obsevand că pârâta Arhiepiscopia Tomisului   a fost sancționată contravențional prin procesul verbal de constatare a contravențiilor nr. (...) din data de 14.03.2017 pentru efectuarea unor lucrări de construire la imobilul situat în Constanța, zona Macul Roșu, „fără a deține autorizație de construire“.
 
Din nota de constatare nr.(...)/14.11.2019- fila 23 întocmită de Direcția Poliție Locală Constanța se reține că la data și ora controlului la adresa din Constanta, zona Macul Roșu, (...) pe domeniul public s-a constatat că Arhiepiscopia nu „s-a conformat măsurilor dispuse în cadrul procesului-verbal, în sensul că nu a obținut autorizația de construire și nici nu a desființat lucrările de construire ilegal realizate“, se mai arată în motivare.
 
„În ceea ce privește respectarea disciplinei în construcții, tribunalul reamintește faptul că legiuitorul a atribuit instanței judecătorești un dublu rol. Astfel, aceasta poate fi chemată să verifice legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, potrivit art. 35 alin. (2) din Legea nr. 50/1991. De asemenea, aceasta poate interveni, la cererea organului care a aplicat sancțiunea cuprinsă în procesul-verbal, pentru a stabili dacă se impune sau nu obligarea contravenientului la încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației sau desființarea construcțiilor realizate nelegal, fixând și termenele de executare a măsurilor dispuse, astfel cum prevede art. 32 alin. (1) și (2) din Legea nr. 50/1991. Cu aceste prilejuri, contravenientul își poate exercita neîngrădit toate drepturile și garanțiile procesuale care condiționează, într-un stat de drept, democratic, exercitarea dreptului la un proces echitabil“, conform motivării
 
Pe cale de consecință, tribunalul reține că instanța de judecată este chemată, cu ocazia soluționării plângerii contravenționale, în condițiile OG nr. 2/2001, să analizeze legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, respectiv a întrunirii elementelor de legalitate a procesului-verbal contestat, dar și a cerințelor ca fapta imputată să constituie contravenție (ocazie cu care se poate analiza, de exemplu, intervenirea prescripției dreptului autorității de a aplica sancțiunea amenzii contravenționale).
 
„Pe de altă parte, urmare rămânerii definitive a procesului-verbal de contravenție, fie prin necontestarea acestuia, fie prin respingerea plângerii contravenționale, legiuitorul a prevăzut în sarcina instanței de judecată obligația de a analiza legalitatea și temeinicia solicitării administrației publice locale de a se proceda la desființarea construcției edificate fără autorizație de construire. Dacă nu s-ar fi dorit ca instanța de judecată să intervină în procesul de analizare a oportunității măsurii desființării lucrării atunci legiuitorul nu ar fi prevăzut o astfel de obligație în sarcina instanței, ci ar fi lăsat-o la latitudinea administrației publice locale cu o eventuală posibilitate de contestare a acesteia în fața instanței. Trebuie observat faptul că, prin dispozițiile art. 33 din Legea nr. 50/1991, legiuitorul a stabilit excepții de la regula potrivit căreia organul ce a aplicat sancțiunea contravențională este obligat să solicite instanței de judecată să dispună desființarea construcțiilor realizate nelegal, excepții care permit administrației publice locale ca, pe cale administrativă, să procedeze la desființarea construcțiilor nelegale“, se mai arată în hotărârea Tribunalului.
 
„Întrucât în procedura de autorizare desființare lucrări edificate nelegal, instanța este ținută să verifice în ce măsură pârâtul contravenient a adus la îndeplinire măsura complementară stabilită în sarcina sa prin actul sancționator, anume cea privitoare la intrarea în legalitate, prin obținerea autorizației de construire, Tribunalul apreciază că un astfel de control nu se reduce numai la a constata existența/inexistența înscrisului intitulat autorizație de construire sau realizarea demolării lucrărilor realizate fără autorizație de construire, ci se impune a se verifica orice apărare a pârâtului legată de impedimentele apărute în executarea acestei măsuri, precum conduita autorității emitente în procedura administrativă; lipsa unei oportunități a măsurii desființării lucrării“, conform magistraților.
 
Tribunalul reamintește că, în considerarea interesului de ordin general care constă în necesitatea edificării unor construcții care să respecte exigențele impuse de normele tehnice în vigoare, legea impune în toate cazurile condiția prealabilă de obținere a autorizației de construire urmate de începerea lucrărilor (chiar și în cazuri urgente).
 
În acest sens, tribunalul are în vedere că, potrivit art.1 din Legea nr.50/1991, executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire, emisă în condițiile acestei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții - identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel și cu respectarea prevederilor acesteia, art.11 din același act normativ, enumerând, în mod limitativ, lucrările care pot fi executate fără autorizație de construire următoarele, stipulând în mod expres că aceste lucrări sunt doar cele care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al construcțiilor.
 
Totodată, art.32 din lege stabilește că în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art.28 alin.(1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune desființarea construcțiilor realizate nelegal.
 
Executarea lucrărilor de construcții prevăzute de art. 3 din Legea nr.50/1991 republicată este permisă numai în temeiul unei autorizații prealabile de construire sau desființare, împrejurare ce corespunde tezei a doua din primul alineat al Articolului 1 din Protocolul nr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, condiționarea dreptului de construire urmărind un scop legitim, recunoscut ca atare și respectat în toate sistemele de drept ale statelor membre la Convenție, și anume asigurarea aplicării măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor, deci atât interesul public, constând în principal în securitatea clădirilor învecinate, menținerea valorii acestora prin păstrarea cadrului urbanistic și arhitectural, dar și interesul privat al proprietarului actual și al proprietarilor viitori, prin verificarea respectării exigențelor tehnice ce vizează înlăturarea riscul prăbușirii clădirilor, cu posibile consecințe asupra vieții sau integrității sănătății celor ce se afla înăuntrul sau în afara acestora.
 
În final, magistrații arată că, „deși în cale de atac au fost acordate numeroase termene de judecată“, Arhiepiscopia „nu a demarat procedura de intrare în legalitate, tribunalul constatând îndeplinirea cerințelor impuse de lege pentru a dispune desființarea lucrărilor nelegal executate conform procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor și pentru care nu s-a obținut autorizația de intrare în legalitate“.
 
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, constatând că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, Tribunalul Constanța a respins apelul Arhiepiscopiei, ca nefondat.
 
Decizia Tribunalului Constanța este definitivă!
 
Sursa motivare: rolii.ro
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Oficial
Cum a reacționat Arhiepiscopia Tomisului, după ce Primarul Constanței a fost autorizat să desființeze lucrări la Biserica Izvorul Tămăduirii. „Nu se pune problema de demolare“