Despăgubiri de 1,96 milioane de euro legate de un teren din Constanța, desființate de Curtea de Apel București! S-a decis rejudecarea (MINUTA)

• Judecătorii din Capitală au decis rejudecarea dosarului în care, în primă instanță, Mihail Dunăreanu fusese obligat să achite despăgubiri de circa 1,96 de milioane de euro cu privire la terenul din Constanța.
• Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive sau trimiterea în judecată reprezintă etape şi măsuri în cadrul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot în nici o situaţie să înfrângă prezumţia constituţională de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil.

Mihail Dunăreanu, evaluator într-un dosar al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților vizând un teren din Constanța, ce este menționat și în Dosarul Retrocedărilor, victorios la Curtea de Apel București!
 
Judecătorii din Capitală au decis rejudecarea dosarului în care, în primă instanță, Mihail Dunăreanu fusese obligat să achite despăgubiri de circa 1,96 de milioane de euro cu privire la terenul din Constanța.
 
Decizia a fost luată astăzi, 28 noiembrie 2023, de către Secția Penală a Curții de Apel București și este definitivă, astfel că dosarul va fi trimis înapoi la Tribunalul București, pentru rejudecarea laturii civile a cauzei.
 
Curtea de Apel București a admis astăzi apelul declarat de evaluator, dar și de către procurorii DNA și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
 
Iată minuta deciziei de astăzi din dosarul 5372/3/2022:
 
„DP 1699/A/În baza art. 421 pct. 2 lit. b) din C. pr. pen. admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpatul Dunăreanu Mihail și de partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanţelor, împotriva sentinţei penale nr. 450/13.04.2023 pronunţată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr. 5372/3/2022.
 
Desfiinţează în parte sentința penală nr. 450/13.04.2023 pronunţată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr. 5372/3/2022. Înlătură în totalitate dispoziţiile referitoare la modalitatea de soluţionare a acţiunii civile, precum şi cele privitoare la restabilirea situaţiei anterioare, la desfiinţarea de înscrisuri şi la măsurile asigurătorii (cu excepţia dispoziţiei de ridicare a sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului, în vederea garantării cheltuielilor judiciare în cuantum de 17.200 lei) .
 
Trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, respectiv Tribunalul București, sub aspectul acţiunii civile şi a solicitărilor Ministerului Public privind confiscarea specială, desfiinţarea de înscrisuri şi restabilirea situaţiei anterioare.

 
În temeiul art. 424 alin. (4) din C. pr. pen. cauza se va relua de la momentul începerii cercetării judecătoreşti. Menţine dispoziţiile sentinţei penale atacate referitoare la soluţia de încetare a procesului penal faţă de inculpat, la ridicarea măsurii asigurătorii asupra bunurilor inculpatului în vederea garantării cheltuielilor judiciare în cuantum de 17.200 lei şi la cheltuielile judiciare. În baza art. 275 alin. (3) din C. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă“.
 
Amintim, evaluatorul a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, dar Tribunalul București a ajuns la concluzia că, în cauză, a intervenit prescripția răspunderii penale.
 
Aceste aspecte, privind intervenirea prescripției penale, au fost menținute astăzi și de Curtea de Apel București
 
Totuși, prin hotărârea Tribunalului București a evaluatorul fusese obligat la plata către Statul Român prin Ministerul Finanțelor a sumei de 9.714.022 de lei, adică circa 1,96 de milioane de euro, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul cauzat.
 

Decizia aceasta însă a fost casată de Curtea de Apel București, care a decis rejudecarea laturii civile.
 
Este vorba despre dosarul cu indicativul 5372/3/2022, în care Mihai Dunăreanu a fost acuzat de procurorii anticorupție de participație improprie la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
 
Potrivit rechizitoriului DNA, procurorii au reținut că, în perioada 10 februarie - 20 aprilie 2011, Mihail Dunăreanu, în calitate de evaluator desemnat într-un dosar al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să estimeze valoarea de piață a unui teren situat în municipiul Constanța, și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu prevăzute în legislația primară.
 
Procurorii au spus că evaluatorul ar fi stabilit o valoare a terenului-subiect de 15.668.460 lei – cu 162% mai mare decât valoarea de piață estimată legal, provocând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 9.714.022 lei.
 
Conform DNA, terenul ar fi fost supraevaluat la 15.668.460 de lei. În realitate, spune DNA, valoarea de piață ar fi fost, potrivit estimării legale, de 5.954.438 de lei.
 
Au mai spus procurorii că, după ce dosarul a ajuns la ANRP, „au avut loc mai multe cesiuni, aparent fără justificare economică, la capătul cărora 55% din drepturi au fost transferate de (.....) (în realitate (.      )) către un grup de cesionari de drepturi litigioase ((.....), (.....), (.....)/ (.....)) cu conexiuni în mediul infracțional sau în mediul politic cu influență la conducerea ANRP“.
 
Mențiuni cu privire la teren apar și în sentința definitivă din Dosarul Retrocedărilor din Constanța.
 
Procurorii au spus legat de terenul ce face obiectul dosarului DNA, că nu s-a „putut «rezolva» cu administrația (...) deoarece terenul revendicat (alcătuit din două parcele situate la extremitatea estică a lotului 30) era situat în incinta Portului Constanța, administrat de Ministerul Transporturilor, iar despăgubirea necesita altă procedură“.
 
În urma deciziei de azi a Curții de Apel București, latura civilă (vizând despăgubirile) a dosarului va fi rejudecată la Tribunalul București.
 
Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive sau trimiterea în judecată reprezintă etape şi măsuri în cadrul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, care nu pot în nici o situaţie să înfrângă prezumţia constituţională de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Dosarul Retrocedărilor
O cunoscută companie din Constanța a aflat în 2022 că primăria îi luase terenurile în 2019! (DOCUMENT)