DNA cere arestarea unui medic militar. Care sunt acuzaţiile şi ce au decis judecătorii

Tribunalul Bucureşti a luat o primă decizie în dosarul în care procurorii militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a lui Radu Viorel Vrăcioiu, la data faptelor medic primar ORL la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” din Bucureşti, fiind cadru militar activ cu gradul de colonel,
 
Radu Viorel Vrăcioiu este acuzat de luare de mită (două fapte) şi de instigare la dare de mită. Tot în prezenta cauză, magistraţii au dispus trimiterea în judecată şi a Simonei Gavriluţ, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită.
 
Tribunalul Bucureşti a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată prin ordonanţa procurorului nr. 56/P/29.11.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari (…) faţă de inculpatul Vrăcioiu Radu Viorel.
 
Totodată, instanţa a respins ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestării preventive formulată de către DNA faţă de Radu Viorel Vrăcioiu şi a decis menţinerea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpat şi i-a impus acestuia noi obligaţii pe durata măsurii, după cum urmează: a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la I.G.P.R.-D.G.P.M.B., conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat de către acesta; d) să nu părăsească limita teritorială a României decât cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de cameră preliminară; e) să nu ia legătura, direct sau indirect, cu martorii din lucrări (…), şi nici cu inculpata Simona Gavriluţ şi să nu comunice direct sau indirect pe nicio cale cu aceste persoane; f) să comunice periodic, conform programului de supraveghere, informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă.
 
„Atrage atenţia inculpatului Vrăcioiu Radu Viorel că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor menţionate, se poate lua faţă de el măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu“, potrivit minutei judecătoreşti.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată de DNA la Curtea de Apel Bucureşti.
 
În rechizitoriul întocmit, procurorii militari au reţinut următoarea stare de fapt:
În data de 29 noiembrie 2018, inculpatul Vrăcioiu Radu Viorel, în calitatea menţionată mai sus, a primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 500 lei, în legătură cu efectuarea unei intervenţii chirurgicale asupra unei paciente (soţia martorului), ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante.
 

Anterior, în data de 27 noiembrie 2018, înainte de efectuarea operaţiei, medicul i-a reproşat pacientei faptul că este prea mică suma de 200 de lei pe care aceasta intenţiona să i-o înmâneze, spunându-i că pentru această sumă de bani nici nu ar fi urcat din cabinet până la sala de operaţii.
 
În aceeaşi zi, inculpatul a determinat-o pe pacientă să-i ofere şi medicului anestezist suma de 150 de lei, lucru pe care aceasta l-a şi făcut. A intrat în salon şi deoarece nu-i ajungeau banii a împrumutat de la o colegă de salon 100 de lei, după care a remis întreaga sumă cerută medicului Vrăcioiu Radu Viorel pentru a fi înmânată mai departe destinatarului.
 
Nu s-a putut stabili dacă cei 150 lei au ajuns într-un final la medicul anestezist.
 
În data de 28 noiembrie 2018, în aceeaşi calitate şi pentru o intervenţie medicală asemănătoare, inculpatul Vrăcioiu Radu Viorel a primit de la inculpata Gavriluţ Simona suma de 500 de lei.
 
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti cu propunerea de a fi înlocuită măsura preventivă a controlului judiciar cu măsura preventivă a arestului preventiv pe o perioadă de 30 de zile.

 
"Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie", transmit procurorii.