Doi bărbați din Tulcea, bătuți crunt și dați în judecată de spitalul în care au fost internați

• Vorba din popor „și bătut, și cu banii luați“ pare să ilustreze fidel situația în care s-ar putea afla doi tulceni, dacă judecătorii Curții de Apel Constanța ar admite acțiunile Spitalului Județean de Urgență Tulcea.
• Este vorba despre dosarele cu numele 3489/327/2019 și 4062/327/2019, recent înregistrate pe rolul Curții de Apel Constanța.
• „Nicio prevedere legală nu stabilește în sarcina victimei unei agresiuni obligația de a identifica agresorul și de a furniza unității sanitare datele de identificare“, se arată în hotărârile luate de judecătorii tulceni până acum în aceste cazuri.

La români, există expresia din popor „și bătut, și cu banii luați“ și pare uneori că realitatea se încăpățânează cu toate puterile să o dovedească adevărată de fiecare dată când are prilejul. Nu mai departe de acum câteva zile, pe rolul Curții de Apel Constanța au fost înregistrate două dosare civile în care spitalul i-a dat în judecată pe doi dintre foștii pacienți, pentru ca aceștia să achite zilele de spitalizare. De menționat că cei doi oameni fuseseră internați în spital după ce fuseseră victimele unor agresiuni.
Concret, este vorba despre cauzele cu numerele 3489/327/2019 și, respectiv, 4062/327/2019, ambele fiind inițial înregistrate pe rolul Secției civile a Judecătoriei Tulcea. Cele două dosare au același obiect, respectiv, pretențiile ridicate în instanță de Spitalul Județean de Urgență Tulcea față de foști pacienți.
Foarte interesant, în ambele cazuri, atât Judecătoria Tulcea, cât și Tribunalul Tulcea au hotărât să respingă acțiunile deschise de SJU Tulcea, însă reprezentanții unității spitalicești au declarat recurs, așa încât dosarele au ajuns acum la Curtea de Apel Constanța, instanță care va avea ultimul cuvânt.

Bătut și internat la Chirurgie

În ce privește dosarul cu numărul 3489/327/2019, potrivit Jurindex, prin cererea de chemare în judecată, Spitalul Județean de Urgență Tulcea, în calitate de reclamant,  a cerut instanței să dispună obligarea fostului pacient P.I. la plata sumei de 604,80 de lei. Banii solicitau reprezentau contravaloarea cheltuielilor de spitalizare, suma urmând să fie actualizată de la data introducerii acțiunii până la data plății efective.
După cum se arată pe Poralul Jurisprudenței, „în motivarea cererii, reclamantul (nr., SJUT) a arătat, în esență, că în data de 28.06 .2016, pârâtul (nr., fostul pacient) a fost internat în secția Chirurgie a Spitalului Județean de Urgență Tulcea, ca urmare a unei agresiuni, acesta beneficiind pe durata internării de asistență medicală“.
În continuare, „reclamantul a precizat că serviciile medicale acordate persoanelor accidentate sau agresate nu se suportă de la bugetul Casei de Asigurări de Sănătate, indiferent dacă persoana tratată este asigurată sau nu. A mai susținut reclamantul că din neglijență sau imprudență, pârâtul nu a solicitat tragerea la răspundere a agresorului acestuia, care trebuia să îi suporte și cheltuielile de spitalizare, și nici nu a dat curs demersurilor inițiate pentru a se ajunge la recuperarea sumei pe cale amiabilă“, potrivit www.rolii.ro.
Spus pe scurt, tulceanul dat în judecată de spital a fost internat pe Secția de Chirurgie, în anul 2016, fiind victima unei infracțiuni. Reprezentanții unității medicale cer instanței ca acesta să fie obligat la plata cheltuielilor de spitalizare, arătând că fostul pacient, „din neglijență sau imprudență (...) nu a solicitat tragerea la răspundere a agresorului acestuia, care trebuia să îi suporte și cheltuielile de spitalizare“.
În urma analizării actelor depuse la dosarul cauzei, magistrații Judecătoriei Tulcea au decis însă, așa cum am precizat anterior, să respingă acțiunea.

De ce a respins instanța acțiunea

Astfel, potrivit Hotărârii nr. 2050/2019 a Judecătoriei Tulcea, „reclamantul (nr., Spitalul Județean de Urgență Tulcea) avea posibilitatea să interogheze bolnavul la internarea în spital și să solicite să i se comunice numele agresorului, răspunderea civilă delictuală a acestuia nedepinzând de tragerea la răspunderea penală“.
Conform www.rolii.ro, „nu poate fi primită, prin urmare, susținerea reclamantului că prin neanunțarea autorităților competente pârâtul ar fi săvârșit o faptă ilicită, căci calitatea procesuală pasivă revine invariabil, în astfel de litigii, celui care se face vinovat de daunele aduse sănătății victimei“.
Mai departe, au apreciat judecătorii, conform sursei citate, „nu are relevanță eventuala pasivitate a pârâtului în ceea ce privește atragerea răspunderii penale a autorului agresiunii, câtă vreme obligația acestuia din urmă de a repara prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale este reglementată în mod expres de lege. Constituirea ca parte civilă în cadrul procesului penal este doar o posibilitate, nu însă și unica“.
În continuare, judecătorii au citat o decizie a Curții Supreme, în soluționarea unui recurs în interesul legii, potrivit căreia „s-a statuat că persoana care a suferit o vătămare corporală prin fapta altuia nu poate fi obligată, către furnizorul de servicii medicale, la plata cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat în cadrul unității medicale respective, potrivit legii, în limitele pachetului de bază ori minimal, după caz, în situațiile în care autorul vătămării nu a fost identificat sau persoana vătămată nu a formulat sau și-a retras plângerea prealabilă ori a intervenit împăcarea părților“. „În interpretarea și aplicarea acelorași dispoziții legale, autorul vătămării poate fi chemat în judecată, pe cale civilă separată, pentru suportarea cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat persoana vătămată, în limitele pachetului de bază ori minimal, în situația în care acesta nu răspunde penal, întrucât a intervenit împăcarea părților“, conform sursei citate.
Nu în ultimul rând, au mai arătat judecătorii, „nici îmbogățirea fără justă cauză nu poate constitui temei al obligării victimei agresiunii la cheltuielile de spitalizare și tratament medical, deoarece una dintre condițiile pentru aplicarea acestui mecanism juridic, astfel cum rezultă din art. 1345 din Codul civil, este aceea ca îmbogățirea să fie lipsită de o cauză justă“. „Or, prestarea serviciilor medicale de către unitatea sanitară în speță s-a făcut în baza prevederilor legale care instituie acordarea minimal de servicii care, potrivit art. 221 alin. (l) lit. d) din lege, se acordă persoanelor care nu fac dovada calității de asigurat (cum este cazul pârâtului) și cuprinde servicii de îngrijire a sănătății, medicamente și materiale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemoepidemic, monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuziei, servicii de planificare familială, servicii de prevenție și îngrijiri de asistență medicală comunitară“, conform sursei citate.
În între acest context, judecătorii tulceni au respins acțiunea spitalulului, ca neîntemeiată, revenindu-le acum magistraților constănțeni sarcina de a analiza cazul.

O nouă acțiune, același rezultat

Lucrurile au stat aproximativ la fel și în dosarul cu numărul 4062/327/2019, în care același Spital Județean de Urgență Tulcea l-a dat în judecată pe un alt fost pacient. Mai exact, de data aceasta a fost vorba despre o persoană ce fusese internată pe Secția de Ortopedie a unității medicale, tot în urma unei agresiuni.
Conform Jurindex, „prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, reclamantul Spitalul Județean de Urgență Tulcea, în contradictoriu cu pârâtul P.M., a solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea acestuia din urmă la plata sumei de 425,2 5 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare, actualizată de la data introducerii acțiunii până la data plății efective“.
„În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că în perioada 15.09.2016 – 16.09.2016 , pârâtul a fost internat în secția Ortopedie a Spitalului Județean de Urgență Tulcea, ca urmare a unei agresiuni, acesta beneficiind pe durata internării de asistență medicală. Reclamantul a precizat că serviciile medicale acordate persoanelor accidentate sau agresate nu se suportă de la bugetul Casei de Asigurări de Sănătate, indiferent dacă persoana tratată este asigurată sau nu“, conform www.rolii.ro.
Totodată, ca și în cazul anterior, „a mai susținut reclamantul că din neglijență sau imprudență, pârâtul nu a solicitat tragerea la ră spundere a agresorului acestuia , care trebuia să îi suporte și che ltuielile de spitalizar e, și nici nu a dat curs demersurilor inițiate pentru a se ajunge la recuperarea sumei pe cale amiabilă“.

Exact pentru argumentele citate în cazul descris anterior, judecătorii tulceni au decis să respingă și această acțiune a Spitalului Județean de Urgență Tulcea, pe care au apreciat-o ca fiind neîntemeiată.
Astfel, în Hotărârea nr. 2271/2019 a Judecătoriei Tulcea, este citată decizia Curții Supreme luată în soluționarea unui recurs în interesul legii, decizie potrivit căreia, „persoana care a suferit o vătămare corporală prin fapta altuia nu poate fi obligată, către furnizorul de servicii medicale, la plata cheltuielilor de spitalizare și tratament medical de care a beneficiat în cadrul unității medicale respective“.
De asemenea, se mai arată, negru pe alb, că „nicio prevedere legală nu stabilește în sarcina victimei unei agresiuni obligația de a identifica agresorul și de a furniza unității sanitare datele de identificare“.
Așa cum am precizat deja, și acest caz a ajuns în atenția Curții de Apel Constanța, care va avea ultimul cuvânt de spus în cauză.
În acest moment, ambele dosare se află la Curtea de Apel, în procedura prealabilă stabilirii primului termen de judecată.

Citește și:

Cadre medicale din Tulcea, în căutarea dreptății la Constanța. Revendicările din instanță