Dosarul campusului social Radu Mazăre, scăpat de proces. Fratele său, Alexandru, trei ani de detenție. Avem motivarea judecătorilor (DOCUMENT)

• Dosarul s-a aflat în atenția completului de judecată format din magistrații: Francisca Maria Vasile, Săndel Lucian Macavei, Oana Burnel, Simona Elena Cîrnaru și Dan Andrei Enescu.
• Alexandur Mazăre a primit trei ani de închisoare.
• Radu Mazăre nu a putut fi judecat pentru acest dosar, ca urmare a refuzului exprimat în legătură cu acest aspect de către autoritățile malgașe, care au dispus extrădarea fostului primar din Madagascar.
• Afaceristul Avraham Morgenstern a beneficiat de încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
• În hotărârea anonimizată, „inculpatul A“ este Alexandru Mazăre, „inculpatul B“ este Avraham Morgenstern, iar „inculpatul C“ este Radu Mazăre.
• Legat de condamnarea cu executare a lui Alexandru Mazăre, Curtea Supremă a spus că „aşa cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză, modul de operare pus la cale a fost unul elaborat, a vizat primirea unor sume semnificative de bani, fără ca inculpatul A. să aibă aparent vreo legătură cu aceasta şi fără ca acesta să primească în mod nemijlocit banii, direct de la Societatea D. S.R.L., primirea banilor făcându-se printr-un intermediar. Toate acestea reclamă, pentru atingerea scopului pedepsei, executarea ei în regim de detenţie“.

 
Magistrații Curții Supreme au motivat hotărârea prin care fostul senator de Constanța Alexandru Mazăre, fratele fostului primar Radu Mazăre, a fost condamnat la trei ani de închisoare, edilul, însă, scăpând de acuzații, prin încetarea procesului penal.
 
Este vorba despre cauza cunoscută generic drept Dosarul campusului social Henri Coandă, în care procurorii anticorupție i-au trimis în judecată pe frații Radu și Alexandru Mazăre, alături de omul de afaceri Avraham Morgenstern.
 
Pe data de 10 mai 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a pronunțat verdictul final în cauză, hotărând ca Alexandru Mazăre să fie condamnat la trei ani de închisoare.
 
Prin aceeași hotărâre, instanța a decis încetarea procesului penal față de Radu Mazăre, dar și față de afaceristul Avraham Morgenstern.
 
Dosarul s-a aflat în atenția completului de judecată format din magistrații: Francisca Maria Vasile, Săndel Lucian Macavei, Oana Burnel, Simona Elena Cîrnaru și Dan Andrei Enescu.
 
În hotărârea anonimizată, „inculpatul A“ este Alexandru Mazăre, „inculpatul B“ este Avraham Morgenstern, iar „inculpatul C“ este Radu Mazăre.
 
În privința afaceristului Avraham Morgenstern, instanța a decis încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
 

Radu Mazăre nu a putut fi judecat pentru acest dosar
 
Totuși, față de Radu Mazăre, se arată că instanța, practic, nu a putut să-l judece pentru acest dosar, ca urmare a refuzului expres menționat de autorităților malgașe în acest sens.
 
Mai exact, instanța supremă a arătat că „privitor la situaţia inculpatului C. sunt incidente prevederile art. 16 lit. e) C. proc. pen.. - în teza privitoare la «lipseşte o altă condiţie prevăzută de lege necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale»“.
 
Au spus judecătorii că „în esenţă, inculpatul C. a formulat o cerere de încetare a procesului penal, având în vedere corespondenţa purtată cu autorităţile din Madagascar, motivat de faptul că inculpatul C. a fost extrădat din respectiva ţară în România, însă nu şi pentru faptele ce fac obiectul prezentei cauze, solicitând să se aibă în vedere inclusiv ultimul răspuns din 15 iulie 2020, comunicat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către Ministerul de Justiţie din România la data de 03 decembrie 2020, prin care autorităţile malgaşe precizează expres că Ministerul Justiţiei din acest stat nu poate extinde consimţământul în vederea judecării inculpatului C. şi pentru faptele ce fac obiectul prezentului dosar“.
 
Judecătorii au amintit că „în concret, fostul primar al Constanţei a fugit, în luna decembrie 2017, din România în Madagascar, iar în mai 2019 a fost extrădat, admiţându-se o cerere de extrădare formulată de statul solicitant român“, potrivit instanței.

 
Autoritățile malgașe au precizat că nu extind consimțământul
 
Judecătorii au arătat că s-au făcut demersurile legale pentru a primi consimțământul din partea autorităților din Madagascar pentru ca fostul primar al Constanței să fie judecat și în acest proces, astfel cum prevede legislația în vigoare.
 
„Or, aparte de orice motivare aferentă, autorităţile malgaşe au precizat cât se poate de neechivoc că nu extind consimţământul în vederea judecării inculpatului C. şi pentru prezentul dosar (corespondenţă purtată cu Ministerul Justiţiei- ultimul răspuns a fost emis la data de 15 iulie 2020 când Ministerul Justiţiei din Madagascar evidenţiază importanţa/necesitatea respectării principiului specialităţii, principiu care guvernează şi legislaţia malgaşă, şi faptul că autorităţile din Madagascar refuză să-şi dea consimţământul ca dl. C. să fie judecat în alte cauze)“, se arată clar în motivarea hotărârii Curții Supreme.
 
În aceste condiții, fostul primar Mazăre fiind extrădat din Madagascar doar în legătură cu Dosarul Retrocedărilor din Constanța, iar autoritățile malgașe refuzând să-și dea consimțământul pentru ca primarul să fie judecat și în acest proces, așa cum cere legea, Curtea Supremă a fost nevoită să închidă procesul penal față de Radu Mazăre.
 
Pe de altă parte, Alexandru Mazăre a fost găsit vinovat și condamnat la trei ani de închisoare.
 
„O sumă destinată garantării câştigării licitaţiei menită să ajungă, în final, în conturile fostului primar“
 
Judecătorii au spus, printre altele, că „aşadar, caracterul fictiv a fost cert stabilit în legătură cu toate facturile invocate şi în prezenta cauză (de consemnat că iniţiativa depunerii acestei note vizând afacerile judiciare ale omului de afaceri B., condamnarea sa pentru evaziune fiscală şi consfinţirea caracterului fictiv al facturilor din prezenta cauză, a parvenit chiar din partea apărării)“.
 
„În concluzie“, spune instanța, „plata sumei de 175.000 de euro nu a avut la bază vreo prevedere contractuală sau vreun serviciu efectiv prestat, constituind, în realitate, o sumă destinată garantării câştigării licitaţiei menită să ajungă, în final, în conturile fostului primar C“.
 
„Aşadar, instanţa de apel consemnează că în cauză există probe, înscrisuri, declaraţii de martori din care rezultă cert că inculpatul C. s-a implicat activ în procedura de licitaţie, demersurile sale fiind îndreptate către unicul scop - încheierea contractului cu D“, potrivit hotărârii Curții Supreme.
 
„În funcţie de cele anterior menţionate, în concret şi în mod detaliat, Înalta Curte, Completul de 5 judecători reţine următoarea stare de fapt şi juridică: Darea/luarea de mită s-a realizat în cauză prin intermediul societăţii I. Cipru (unicul asociat al societăţii D. S.R.L.), sub forma unui onorariu de succes, potrivit sintagmei utilizată în factura achitată de societatea D. S.R.L, societate care transmite mai departe sume societăţii G.. Folosindu-se mecanismul de utilizare a contului escrow în relaţiile comerciale, la data de 13.09.2011 suma de 95.000 de euro s-a virat în contul lui C. iar suma de 40.000 de euro în contul lui A., pentru ca la data de 6.12.2011 suma de 40.000 de euro să fie transferată către contul lui A. însă, întrucât acest cont fusese închis în luna octombrie 2011, suma este redirecţionată către contul lui R., cel de-al treilea frate“, conform hotărârii.
 
„Elementul material al luării de mită constă în primirea sumei de 175.000 de euro de inculpatul C., în calitate de primar, în vederea efectuării unor demersuri în legătură în atribuţiile sale de serviciu (iniţierea unor hotărâri de consiliu prin care au fost aprobate diversele etape ale proiectului de construire a campusului social E., potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi (2) şi art. 43 din Legea nr. 215/2001 a admnistraţiei publice locale)“, se arată în decizia instanței.
 
Tranșele în care au fost dați banii
 
Totodaăt, judecătorii au spus că „primirea sumei de 175.000 de euro s-a realizat prin intermediul şi cu participarea în mod direct a unui terţ - H., dar şi cu ajutorul dat de fratele său, inculpatul A.. Sumele de bani, în integralitatea lor, au fost date/luate în mai multe tranşe:
 
- în contul personal al lui C. deschis la F., Israel, suma de 95.000 euro la data de 13.09.2011;
- în contul personal al lui A. deschis la F., Israel, suma de 40.000 euro în 13.09.2011;
- tot în contul personal al lui A. deschis la F., Israel, G.. a mai transferat suma de 40.000 euro în data de 06.12.2011, însă, întrucât acest cont fusese închis în luna octombrie 2011, banii au fost redirecţionaţi către contul celui de al treilea frate, R., cont deschis la aceeaşi bancă din Israel“.
 
Situația și declarațiile lui Alexandru Mazăre
 
Legat de situația lui Alexandru Mazăre – „inculpatul A“ – se arată următoarele:
 
„Redirecţionarea ultimei sume de 40.000 de euro destinată lui A. către contul lui R. a avut loc în baza unui ordin emis de WWW., ofiţerul bancar însărcinat cu investigaţiile de plată ("payment investigations"), la data de 18 decembrie 2011, astfel cum rezultă din ordinul bancar; Din acest ordin bancar, cât şi din istoricul tranzacţiei pus la dispoziţie de banca din Israel a rezultat că beneficiarul din ordin a rămas acelaşi, A., fiind schimbat doar contul în care au fost viraţi banii - respectiv în contul lui R.. Acest fapt rezultă din indicarea aceluiaşi beneficiar - A. - atât în detaliile tranzacţiei (documentul bancar tradus se află la fila x, vol. 29), cât şi din ordinul de redirecţionare a banilor către contul lui R., ordin emis de WWW., ofiţerul bancar, în care se arată că toate celelalte detalii rămân aceleaşi“.
 
Au mai spus judecătorii că „de altfel, apărarea apelantului inculpat A. (doar în faţa instanţei de apel nu a dat nicio declaraţie, iar potrivit art. 83 C. proc. pen.. declaraţiile acestuia consimţite pot fi folosite ca mijloace de probă şi împotriva sa), în afara fondului acuzaţiei, respectiv că banii proveneau din afacerile martorei Q. - susţinere certificată ca fiind nesinceră - a vizat preponderent aspecte de circumstanţă, cu repercusiuni asupra laturii subiective -«că nu l-a cunoscut pe B. decât la ceremonia de inaugurare a cartierului pentru tineri; că nu a avut nicio înţelegere financiară sau de altă natură cu fratele său, C., legată de proiectul de locuinţe pentru tineri; că nu a cunoscut şi nu a interacţionat cu nimeni în legătură cu condiţiile de licitare şi, ulterior, de executare a proiectului; că nu a fost informat cu privire la tranzacţiile din Israel»“.
 
Judecătorii au spus că „instanţa de apel reţine însă, sub aspectul laturii subiective, că este evident că fapta s-a realizat sub forma intenţiei directe deoarece inculpatul A. cunoştea faptul că inculpatul C. era primarul Constanţei; totodată cunoştea de existenţa programului "pentru că a fost unul care se desfăşura în formaţiunea politică din care făceam parte; pe parcursul mandatului meu de parlamentar am primit numeroase solicitări de la persoane aflate în nevoie care îşi doreau foarte mult să aibe o locuinţă; ca toţi parlamentarii de la acest partid cunoşteam aspecte generale legate de proiect" (declaraţie inculpat); şi ţinea legătura cu fratele său - "cunosc despre împrumutul fratelui meu către un cetăţean grec, în sumă de 600000 euro, şi faptul că plata acestui împrumut a fost preluată de H." (declaraţie inculpat)“.
 
„În plus“, spune instanța, „inculpatul A. cunoştea faptul că sumele de bani încasate se află în corelaţie cu relaţia fratelui său, inculpatul C., cu mediul de afaceri privitor la proiectul cartierului pentru tineri şi în final cu numitul H., persoană apropiată, de la care a şi încasat banii. Momentului înţelegerii prealabile infracţionale dintre cei doi fraţi X. sau necunoşterea unor aspecte de detaliu legate de derularea concretă a proiectului, de către inculpatul A., nu au relevanţă în plan juridic în cauză“.
 
„În condiţiile acestor probe certe de vinovăţie, se desprinde o unică concluzie posibilă, şi o lipsă de verosimilitate a unei alte explicaţii - respectiv aceea a atestării ajutorului dat fratelui său pentru primirea sumei de 175.000 de euro drept mită. Toate acestea în contextul luării în considerare inclusiv a calităţii speciale în care se aflau cei implicaţi, primar şi parlamentar, persoane cărora le este interzis etic a primi sume de bani de la oameni de afaceri, cu titlul de onorariu“, potrivit instanței.
 
Potrivit documentului citat, „în cauză există aşadar o legătură neîndoielnică între fapta ilicită a inculpatului A., în calitate de complice, şi primirea banilor sub formă de luare de mită de către inculpatul C..“.
 
„Inculpatul A. a cunoscut de la bun început despre alimentarea contului său, fiind anunţat în acest sens de ofiţerii bancari, şi nu ulterior de către fratele său, şi a dispus de disponibilul din acest cont. Inclusiv închiderea intempestivă a contului, imediat după alimentarea sa, în octombrie 2011, clarifică elementul intenţional, certificat în final ca infracţional, al întregii tranzacţii. În consecinţă, acţionând în acest mod, inculpatul A. a realizat elementele de tipicitate obiective şi subiective ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de luare de mită“, conform instanței.
 
De ce cu executare
 
Legat de modalitatea de executare a pedepsei de către Alexandru Mazăre, judecătorii au arătat următoarele:
 
„Aspectele legate de persoana inculpatului, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, antecedentele penale - toate favorabile persoanei numitului A. - pot fi avute la individualizarea pedepsei, în cadrul criteriilor generale de individualizare a pedepsei, cu consecinţa aplicării unei pedepse între minimul şi maximul acesteia, fără însă a fi reţinute drept circumstanţă atenuantă judiciară“.
 
„În cauză, la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului s-au avut în vedere, în mod cert favorabil, împrejurările vizând atragerea sa în activitatea infracţională de către fratele său, iniţiatorul şi jucătorul principal al construcţiei infracţionale, precum şi timpul îndelungat scurs de la momentul comiterii faptei, la limita intervenirii prescripţiei, toate acestea reclamând stabilirea pedepsei la nivelul minimului special legal“, potrivit instanței
 
„Totodată, instanţa de control judiciar apreciază că, la individualizarea pedepsei - modul de executare a acesteia, trebuie să se aibă în vedere şi complexitatea pericolului social al faptelor deduse judecăţii aşa cum au fost arătate anterior, elementele obiective şi subiective ce au condus la săvârşirea infracţiunilor sau contextul că infracţiunea de fals în declaraţii a fost realizată în ascunderea infracţiunii principale de luare de mită/complicitate la luare de mită“, au spus judecătorii.
 
„Aşa cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză, modul de operare pus la cale a fost unul elaborat, a vizat primirea unor sume semnificative de bani, fără ca inculpatul A. să aibă aparent vreo legătură cu aceasta şi fără ca acesta să primească în mod nemijlocit banii, direct de la Societatea D. S.R.L., primirea banilor făcându-se printr-un intermediar. Toate acestea reclamă, pentru atingerea scopului pedepsei, executarea ei în regim de detenţie“, conform instanței.
 
Întreaga hotărâre a Curții Supreme poate fi accesată în Secțiunea Document.
 
Unde sunt acuzații acum
 
În prezent, Alexandru Mazăre se află în executarea pepdepsei de trei ani de închisoare.
 
Radu Mazăre, la râmndul său, se află în penitenciar, fiind în executarea pedepsei de nouă ani de detenție din Dosarul Retrocedărilor.
 
Ultimul anunț al Ministerul Justiției cu privire la omul de afaceri Avraham Morgenstern, din ianuarie 2022, prevedea faptul că „Republica Argentina a aprobat extrădarea acestuia, dar hotărârea nu este definitivă. Procedură în curs, recursul fiind pe rolul Curții Supreme de Justiție a Națiunii“.
 
Amintim, în februarie 2015, omul de afaceri a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție într-un alt dosar și a fost condamnat în primă instanță de Tribunalul București la 12 ani de închisoare.
 
Sursa motivare: Înalta Curte de Casație și Justiție a României
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Radu Mazăre, achitat în primă instanță!
Judecătorii se vor pronunța azi în dosarul campusului social Henri Coandă, din Constanța