Dosarul indemnizațiilor parlamentarilor, plimbat între instanțe. Înalta Curte a învestit Tribunalul Constanța cu soluționarea cauzei
Dosarul indemnizațiilor parlamentarilor, plimbat între instanțe. Înalta Curte a învestit Tribunalul Constanța- Tribunalul Constanța declinase la dosarul la Curtea de Apel, iar Curtea susține că Tribunalul este instanța competentă pentru soluționare, iar în această situație, pentru soluționarea conflictului negativ de competență, dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis că dosarul este de competența Tribunalului
- Dosarul 2866/118/2021*, având ca obiect constatare nulitate act a fost repus pe rolul secției I civilă a Tribunalului Constanța pe 5 ianuarie a.c.
Magistrații de la Curtea de Apel Constanța s-au pronunțat la finalul anului trecut în dosarul nr. 2866/118/2021, înregistrat pe rolul secției a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, al cărui obiect este anulare act administrativ.
Asta după ce, mai mulți foști parlamentari constănțeni au dat în judecată secretariatele Camerei Deputaților și Senatului, solicitând instanțelor să le oblige la repunerea în plată a pensiilor speciale pe care le primeau înainte de februarie 2021.
Vă reamintim, pensiile respective au fost abrogate la începutul acestui an.
La termenul din 06.10.2021, magistrații au decis să admită excepţia necompetenţei materiale și să decline competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Constanţa - Secţia 1 civilă. „Constată ivit conflictul negativ de competenţă şi înaintează dosarul în vederea soluţionării acestuia către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Fără cale de atac. Pronunţată prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei".
Printre foștii parlamentari reclamanți îi regăsim pe Gheorghe Ariton, Tudor Baltă, Florea Buga, Stelian Duțu, Amet Hogea, Teodor Mircea Iustian, Marin Anton Mangiurea, Ștefan Mihu, Nicolae Moga, Dumitru Moinescu, Ilie Neacșu, Rușid Feuzia, Vergil Șerbu, Ioan Turlacu sau Vasile Gudu.
Context:
Tribunalul Constanța declinase la dosarul la Curtea de Apel, iar Curtea susține că Tribunalul este instanța competentă pentru soluționare, iar în această situație, pentru soluționarea conflictului negativ de competență, dosarul a fost trimis la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis că dosarul este de competenta Tribunalului.
Indemnizatia pentru limită de varstă cuvenita fostilor membri ai Parlamentului Romaniei, prevazută de art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor are caracterul unui drept la pensie, reprezentand o contraprestație socială acordată de lege foștilor parlamentari după împlinirea vârstei standard de pensionare, pentru activitatea desfașurată în perioada ocupării funcției de demnitate publică.
După cum se reglementează în cadrul aceluiași articol, indemnizația pentru limită de vârstă reprezintă venit din altă sursă, în înțelesul Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, iar cuantumul acesteia se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputaților și al Senatului, și se plătește de acestea.
Prin urmare, având în vedere reglementarea expresă, se constată că indemnizația pretinsă de către reclamanți nu reprezintă un drept de asigurări sociale, ci este un beneficiu specific calității de fost parlamentar, care se achită prin bugetul Camerei Deputaților și al Senatului. Trimiterea la dispozițiile Legii nr. 263/2010 din cuprinsul acestei reglementări, se face strict pentru stabilirea momentului de la care parlamentarii pot beneficia de o astfel de indemnizație, fără ca acest lucru să transforme acest drept în unul de asigurări sociale.
Dosarul nr. 2866/118/2021*, având ca obiect constatare nulitate act a fost repus pe rolul secției I civilă a Tribunalului Constanța pe 5 ianuarie a.c.
Deocamdată magistrații nu au stabilit termen în dosar.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp