Dosarul Retrocedărilor Aproape 50 de terenuri din oraș, vizate de o acțiune de recuperare fără precedent, demarată de municipalitate! Când se dă verdictul

 

• Magistrații Secției a V-a Civile a Tribunalului din Capitală au decis, la ultima înfățișare în cauză, desfășurată săptămâna aceasta, să amâne pronunțarea unui verdict pentru data de 9 decembrie 2021.
• Este vorba despre dosarul civil 25579/3/2020, cauză în care municipalitatea încearcă recuperarea a nu mai puțin de 49 de terenuri din Constanța, tranzacționate între diferiți „actori“ ai Dosarului Retrocedărilor ori între apropiați ai acestora.

 
Emoții mari la Tribunalul București, instanță care a anunțat că va lua o primă decizie în dosarul în care Municipiul Constanța încearcă recuperarea a aproape 50 de terenuri vizate de Dosarul Retrocedărilor!
 
Magistrații Secției a V-a Civile a Tribunalului din Capitală au decis, la ultima înfățișare în cauză, desfășurată săptămâna aceasta, să amâne pronunțarea unui verdict pentru data de 9 decembrie 2021.
 
Oricare va fi decizia Tribunalului, aceasta va putea fi atacată de părțile nemulțumite la Curtea de Apel Constanța.
 
Amintim, este vorba despre dosarul civil 25579/3/2020, cauză în care municipalitatea încearcă recuperarea a nu mai puțin de 49 de terenuri din Constanța, tranzacționate între diferiți „actori“ ai Dosarului Retrocedărilor ori între apropiați ai acestora.
 
Mai exact, Municipiul Constanța prin Primar le-a cerut judecătorilor din Capitală să constate nulitatea absolută în legătură cu actele de tranzacționare a terenurilor.
 
Solicitarea a fost făcută în baza deciziei definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauza penală nr. 6536/2/2008, devenită cunoscută generic drept Dosarul Retrocedărilor.
 
S-a cerut declinarea dosarului

 
Așa cum arătam în edițiile anterioare, cazul se judecă la București, chiar și după ce o parte dintre pârâți au invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței, excepție respinsă, de altfel, de judecătorii din Capitală.
 
Foarte important, în proces a cerut să intervină și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
 
Soarta a mii de metri pătrați de terenuri din Constanța, reuniți în 49 de suprafețe provenite din retrocedările din perioada administrației Mazăre, va fi decisă de judecătorii din Capitală, la cererea Unității Administrativ Teritoriale Municipiul Constanța.
 
Așa cum arătam în edițiile precedente, o parte dintre pârâți sunt actori ai Dosarului Retrocedărilor din Constanța, persoane condamnate de instanța supremă din România, alătruri de fostul primar Radu Mazăre, în legătură cu retrocedările dispuse de fostul edil.
 

Biroul de presă al Primăriei Constanța a precizat că în dosarul civil se solicită constatarea nulității absolute privind tranzacțiile ce vizează 49 de terenuri, solicitarea fiind formulată în baza Deciziei penale 32/2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
 
Amintim, prin decizia respectivă, Înalta Curte nu numai că a dispus condamnarea la închisoare a persoanelor pe care le-a găsit vinovate de acuzațiile aduse de procurorii anticorupție, dar a decis și desființarea mai multor înscrisuri prin care au fost retrocedați mii de metri pătrați din Constanța.
 
La multima înfățișare în proces, desfășurată săptămâna aceasta, instanța a decis să amâne pronunțarea unei hotărâri în cauză pentru data de 9 decembrie 2021.
 
Pârâți și intervenienți
 
Mai trebuie precizat că acest dosar este, printre altele, și motivul pentru care Judecătoria Constanța a suspendat, în cursul acestei veri, procesul deschis de Banca Națională a României împotriva unora dintre beneficiarii de top ai retrocedărilor din perioada Mazăre din Piața Ovidiu și Portul Tomis.
 
În ce privește dosarul cu indicativul 25579/3/2020, reclamant în cauză este Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța, iar pârâți sunt Georgică Giurgiucanu (condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Mihai Camboianu (condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Cristian Borcea (condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Mihaela Mariana Bocea, Dragoș Emil Săvulescu (de asemenea, condamnat în Dosarul Retrocedărilor), Rodica Cristina Ghionea (Săvulescu), Virgil Călina, dar și compania Habitat și Ambient (vizată de Dosarul Retrocedărilor).
 
La rândul său, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice este citat în dosar în calitate de intervenient forțat cu titlu provizoriu.
 
De altfel, la data de 29 septembrie 2021, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat o cerere de intervenție voluntară principală.
 
Pe parcursul desfășurării procesului, Tribunalul București a respins excepția de netimbrare a acțiunii ce fusese invocată de Oana Cucurezeanu (fostă Giurgiucanu), Virgil Călina și Georgică Giurgiucanu, judecătorii apreciind că excepția este neîntemeiată.
 De asemenea, aceeași instanță a respins și excepția necompetenței teritoriale pe care o invocaseră Cristian și Mihaela Borcea, Tribunalul București hotărând că și această excepție este neîntemeiată.
 
Oricare va fi decizia pe care o va pronunța Tribunalul București, aceasta va putea fi atacată la Curtea de Apel București.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Cum a „revigorat“ Curtea de Apel Constanța uraganul imobiliar născut din Dosarul Retrocedărilor! Hotărârea i-ar putea viza pe mai mulți proprietari ai terenurilor